Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna iulie 2018

Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna iulie 2018

 

TOTAL SUBVENȚIE IULIE 2018

 

Total subvenţie de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic

Nr. Crt.  

 

 

 

 

Partidul politic

 

Valoare subvenţie rezultată în urma aplicării algoritmului de calcul prevăzut la art. 24 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016

                  (lei )

 

Valoare  subvenţie virată de AEP în contul fiecărui partid politic, în prima decadă a lunii iulie 2018 (lei)
1 Partidul Social Democrat 623.459,69 623.459,69
2 Partidul Național Liberal 285.645,72 285.645,72
3 Uniunea Salvați România 84.000,65 84.000,65
4 Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 62.088,06 62.088,06
 5 Partidul Mișcarea Populară 40.428,50 40.428,50
6 Uniunea Națională pentru Progresul României* 1.667,28  
      TOTAL 1.097.289.90 1.095.622,62

 

*Acordarea subvenţiei lunare de la bugetul de stat Uniunii Naționale pentru Progresul României, determinată potrivit algoritmului de repartizare a subvenţiei prevăzut în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016, coroborate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată, s-a suspendat prin Decizia Preşedintelui AEP nr. 32 din 31.03.2016 şi va fi păstrată în sumă de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată.

 

Direcția comunicare și relații externe

10.07.2018

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 30 iunie 2018

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 30 iunie 2018

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 30 iunie 2018 este de 18.903.900, cu 1.216 mai mulți față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 31 mai 2018 figurau în Registrul electoral 18.902.684 de alegători români.

Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia.

Precizăm că, în perioda 1.06.2018 – 30.06.2018, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:

  • 19.074 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare;
  • 177 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție.

Un număr de 196 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeași perioadă este de 20.271, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală  Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Menționăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.250.254 au domiciliul sau reședința în țară, iar 653.646 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Anexa nr. 1 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 30 iunie 2018, pe categorii de vârstă și în funcție de mediu (urban/rural).

Anexa nr. 2 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 30 iunie 2018, aferent fiecărei localități.

Anexa nr. 3 cuprinde numărul de alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS, structurat pe țări.

Direcția comunicare și relații externe

05.07.2018

Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna iunie 2018

Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna iunie 2018

 

 

TOTAL SUBVENȚIE IUNIE 2018

 

Total subvenţie de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic

Nr. Crt.  

 

 

 

 

Partidul politic

 

Valoare subvenţie rezultată în urma aplicării algoritmului de calcul prevăzut la art. 24 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016

                  (lei )

 

Valoare  subvenţie virată de AEP în contul fiecărui partid politic, în prima decadă a lunii iunie 2018 (lei)
1 Partidul Social Democrat 4.025.767,51 4.025.767,51
2 Partidul Național Liberal 1.844.454,87 1.844.454,87
3 Uniunea Salvați România 542.404,07 542.404,07
4 Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 400.911,42 400.911,42
5 Partidul Mișcarea Populară 261.052,58 261.052,58
6 Uniunea Națională pentru Progresul României* 10.765,85  
      TOTAL 7.085.356,30 7.074.590,45

 

*Acordarea subvenţiei lunare de la bugetul de stat Uniunii Naționale pentru Progresul României, determinată potrivit algoritmului de repartizare a subvenţiei prevăzut în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016, coroborate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată, s-a suspendat prin Decizia Preşedintelui AEP nr. 32 din 31.03.2016 şi va fi păstrată în sumă de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată.

 

Direcția comunicare și relații externe

13.06.2018

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 31 mai 2018

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 31 mai 2018

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 mai 2018 este de 18.902.684, cu 2.226 mai puțini față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 30 aprilie 2018 figurau în Registrul electoral 18.904.910 de alegători români.

Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia.

Precizăm că, în perioda 1.04.2018 – 30.04.2018, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:

  • 22.022 persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare;
  • 174 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție;

Un număr de 178 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeași perioadă este de 19.792, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Menționăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.248.995 au domiciliul sau reședința în țară, iar 653.689 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Anexa nr. 1 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 31 mai 2018, pe categorii de vârstă și în funcție de mediu (urban/rural).

Anexa nr. 2 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 31 mai 2018, aferent fiecărei localități.

Anexa nr. 3 cuprinde numărul de alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS, structurat pe țări.

Direcția Comunicare și relații externe

12.06.2018

Comunicat de presă privind lansarea, pe portalul AEP, a secțiunii „Alegeri 20 mai 1990”

Comunicat de presă privind lansarea, pe portalul AEP, a secțiunii „Alegeri 20 mai 1990”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a lansat pe pagina sa de Internet o secțiune dedicată exclusiv primelor alegeri libere organizate în România după căderea comunismului, intitulată „ALEGERI 20 MAI 1990” și accesibilă la adresa de web
http://www.roaep.ro/alegeri_1990/

Recuperarea și centralizarea datelor referitoare la primul scrutin democratic organizat în România după înlăturarea regimului totalitar al lui Nicolae Ceaușescu constituie un demers fără precedent, realizat de AEP într-un moment istoric cu dublă semnificație: se împlinesc 28 de ani de la primul exercițiu electoral postcomunist și 100 de ani de la alegerile pentru primul Parlament al României Mari.

Pe pagina de web „Alegeri 20 mai 1990”, găzduită de site-ul AEP, pot fi consultate rezultatele alegerilor pentru Președintele României, Adunarea Deputaților și Senat, dar și cadrul legal în baza căruia s-a organizat scrutinul de la 20 mai 1990, respectiv Decretul – lege pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, emis la 14 martie 1990 de către Consiliul Provizoriu de Uniune Națională.

Cei interesați de rezultatele înregistrate la alegerile prezidențiale din acel an vor găsi date privind voturile valabil exprimate pe circumscripții și pentru fiecare dintre cei trei candidați (Ion Iliescu, Radu Câmpeanu și Ion Rațiu) accesând link-ul http://www.roaep.ro/alegeri_1990/index7f0d.html?page_id=16

Informațiile privind alegerile pentru Adunarea Deputaților se regăsesc la adresa http://www.roaep.ro/alegeri_1990/index8067.html?page_id=14 și sunt structurate astfel:

  • Competitori electorali;
  • Mandate nominale pe competitor;
  • Voturi valabil exprimate pe circumscripții și pe candidați.

În aceeași structură sunt prezentate și datele privind alegerile pentru Senat, accesibile la adresa http://www.roaep.ro/alegeri_1990/index1469.html?page_id=18

Direcția Comunicare și relații externe

21.05.2018

Comunicat de presă privind numărul cetățenilor români care au primit de la AEP adeverințele necesare participării la alegerile locale din Italia

Comunicat de presă privind numărul cetățenilor români care au primit de la AEP adeverințele necesare participării la alegerile locale din Italia

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că un număr de 39 de cetățeni români rezidenți în Italia au solicitat și au primit adeverințele necesare pentru a-și putea înscrie candidatura la alegerile locale din această țară.

Adeverințele eliberate de AEP atestă faptul că, potrivit evidențelor autorităților române, solicitanții nu au nicio interdicție în ceea ce privește exercitarea drepturilor electorale și nici nu se află sub incidența unei hotărâri judecătorești definitive prin care să fi fost condamnați la pierderea drepturilor electorale. Din cei 39 de potențiali candidați români la alegerile locale din Italia, 31 sunt femei și 8 sunt bărbați.

În data de 10 iunie 2018, locuitorii din peste 63 de localități dintre cele 1.197 din Regiunea Piemont își vor alege primarii și consilierii. Alături de cetățenii italieni, la alegerile locale votează și românii înscriși pe listele electorale suplimentare. Potrivit statisticilor publicate de site-ul http://www.torinointernational.com, în Provincia Torino sunt peste o sută de mii de români care, în calitate de cetățeni comunitari, au drept de vot la alegerile locale din Italia, ca și în orice altă țară membră UE.

Direcția comunicare și relații externe

16.05.2018

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 30 aprilie 2018  

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 30 aprilie 2018  

                     

 

 

 

 

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 30  aprilie 2018 este de 18.904.910, cu 2.512 mai puțini față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 31 martie 2018 figurau în Registrul electoral 18.907.422 de alegători români.

Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia.

Precizăm că, în perioda 1.04.2018 – 30.04.2018, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:

  • 21.005 persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare;
  • 196 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție;

Un număr de 175 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeași perioadă este de 18.514, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Menționăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.251.149 au domiciliul sau reședința în țară, iar 653.761 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Anexa nr. 1 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 30 aprilie 2018, pe categorii de vârstă și în funcție de mediu (urban/rural).

Anexa nr. 2 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 30 aprilie 2018, aferent fiecărei localități.

Anexa nr. 3 cuprinde numărul de alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS, structurat pe țări.

Direcția Comunicare și relații externe

14.05.2018

 

Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna mai 2018

Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna mai 2018

TOTAL SUBVENȚIE MAI 2018

 

Total subvenţie de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic

Nr. Crt.  

 

 

 

 

Partidul politic

 

Valoare subvenţie rezultată în urma aplicării algoritmului de calcul prevăzut la art. 24 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016

                  (lei )

 

Valoare  subvenţie virată de AEP în contul fiecărui partid politic, în prima decadă a lunii mai 2018 (lei)
1 Partidul Social Democrat 4.025.766,97 4.025.766,97
2 Partidul Național Liberal 1.844.454,63 1.844.454,63
3 Uniunea Salvați România 542.404,00 542.404,00
4 Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 400.911,36 400.911,36
5 Partidul Mișcarea Populară 261.052,54 261.052,54
6 Uniunea Națională pentru Progresul României* 10.765,85  
      TOTAL 7.085.355,35 7.074.589,50

 

*Acordarea subvenţiei lunare de la bugetul de stat Uniunii Naționale pentru Progresul României, determinată potrivit algoritmului de repartizare a subvenţiei prevăzut în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016, coroborate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată, s-a suspendat prin Decizia Preşedintelui AEP nr. 32 din 31.03.2016 şi va fi păstrată în sumă de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată.

 

Direcția comunicare și relații externe

14.05.2018

 

 

 

 

Comunicat de presă privind concluziile Conferinţei știinţifice cu tema ”Egalitatea votului”, organizată de AEP în parteneriat cu Comisia de la Veneția și ale Conferinței internaționale a AEP  cu tema „Alegeri libere, parlamente și formarea națiunii” (Sinaia, 3-6 mai 2018)

Comunicat de presă privind concluziile Conferinţei știinţifice cu tema ”Egalitatea votului”, organizată de AEP în parteneriat cu Comisia de la Veneția și ale Conferinței internaționale a AEP  cu tema „Alegeri libere, parlamente și formarea națiunii” (Sinaia, 3-6 mai 2018)

 

Patru zile de dezbateri pe teme electorale, peste o sută de invitați de marcă de pe toate continentele, zeci de prezentări cuprinzând analize, studii de caz, statistici și propuneri – acesta este bilanțul Conferinţei știinţifice cu tema ”Egalitatea votului”, organizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în parteneriat cu Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) și al Conferinței internaționale a Autorității Electorale Permanente cu tema „Alegeri libere, parlamente și formarea națiunii”, evenimente desfășurate la Sinaia, în perioada  3-6 mai 2018.

Lucrările Conferinței științifice s-au desfășurat în cadrul a patru sesiuni plenare, având următoarele subteme:

  • Sesiunea plenară 1: Diferitele aspecte ale principiului egalității și implicațiile acestuia în domeniul electoral
  • Sesiunea plenară 2: Puterea unui vot și repartizarea mandatelor în circumscripțiile electorale
  • Sesiunea plenară 3: Egalitatea și paritatea de gen
  • Sesiunea plenară 4: Egalitatea și observarea alegerilor

Discuțiile s-au axat pe diferitele elemente care, împreună, definesc egalitatea votului: egalitatea numărului de voturi, egalitatea forței electorale, egalitatea de șanse și egalitatea rezultatelor în domeniul electoral

La finalul conferinței științifice, Oliver Kask, președintele Consiliului pentru Alegeri  Democratice și judecător la Curtea de Apel din Tallinn, Estonia, a precizat că mediul academic nu are drept de inițiativă legislativă, dar dezbaterile și cercetările specialiștilor săi constituie o platformă utilă autorităților cu atribuții în domeniul electoral. „În mod pozitiv și strict, este necesar ca toți cetățenii să poată interveni în deciziile politice prin intermediul reprezentanților aleși prin sufragiu universal, liber, direct și secret și prin utilizarea principiului universal o singură persoană, un vot„, a conchis Oliver Kask.

Președintele AEP, Daniel Barbu, a subliniat că egalitatea votului este o problemă socială, culturală și politică, a cărei rezolvare ține de decizia politică. În opinia președintelui AEP, autoritățile nu ar trebui să se mulțumească doar cu faptul că avem reglementări pe această temă și că urmăm anumite recomandări, ci ar trebui să găsească soluții care să poată fi aplicate în cazuri reale, în orice moment.

Zilele de 5 și 6 mai au fost rezervate dezbaterilor din cadrul Conferinței internaționale a Autorității Electorale Permanente cu tema „Alegeri libere, parlamente și formarea națiunii”.

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul a trei sesiuni plenare, iar discuțiile s-au purtat în jurul următoarelor subteme:

  • Sesiunea plenară 1: Formarea unei națiuni prin intermediul unor alegeri libere
  • Sesiunea plenară 2: Istoria alegerilor – Studii de caz
  • Sesiunea plenară 3: România – 100 de ani de experiență electorală

Prin tema aleasă pentru această conferință, AEP a urmărit să evidențieze, în anul în care România marchează Centenarul Marii Uniri, importanța alegerilor libere din 1919 pentru primul Parlament al  României Mari și să permită invitaților schimbul de experiență și de bune practici în ceea ce privește organizarea unor alegeri libere și corecte.

În cuvântul de deschidere, președintele AEP, Daniel Barbu, a vorbit despre contextul politic în care s-a realizat Marea Unire și a subliniat că primul Parlament al națiunii române  reunite într-un singur stat a fost și primul for legislativ ales prin vot universal.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că, în calitate de titular al acestui portofoliu, apreciază rolul și semnificația acestor conferințe organizate de AEP. „Aceste întâlniri sunt de natură să ne conducă pe toți spre standardele cele mai înalte de realizare a proceselor electorale, să ne permită schimbul de idei pentru adoptarea, armonizarea, modificarea legislației electorale, să valorificăm standardele cuantificate prin activitatea Comisiei de la Veneția”, a afirmat ministrul Justiției.

Lucrările ambelor conferințe au fost transmise în direct pe canalul oficial de YouTube al AEP.

Direcția comunicare și relații externe

07.05.2018

 

 

 

 

 

Comunicat de presă privind deschiderea lucrărilor Conferinţei internaționale a AEP cu tema „Alegeri libere, parlamente și formarea națiunii” (Sinaia, 5-6 mai 2018)

Comunicat de presă privind deschiderea lucrărilor Conferinţei internaționale a AEP cu tema „Alegeri libere, parlamente și formarea națiunii” (Sinaia, 5-6 mai 2018)



Astăzi s-au deschis la Sinaia lucrările Conferinței internaționale a Autorității Electorale Permanente (AEP) cu tema „Alegeri libere, parlamente și formarea națiunii”.


La dezbateri participă peste o sută de invitați străini și români, specialiști de marcă ai domeniului electoral, reprezentanți ai organismelor electorale de pe toate continentele și ai unor prestigioase organizații de profil, precum: Comisia de la Veneția; Institutul Internațional  pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA); Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES); Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP); Asociația Mondială a Organismelor Electorale (A-WEB); Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa  – Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE – ODIHR) și Centrul Internațional pentru Studii Parlamentare (ICPS).

Prin tema conferinței, care rezonează cu o mare sărbătoare a poporului roman, Centenarul Marii Uniri,  Conferința internațională a AEP urmărește două obiective:

  • să evidențieze, în anul Centenarului Marii Uniri, importanța alegerilor libere din 1919 pentru primul Parlament al Românie Mari;
  • să permită invitaților schimbul de experiență și de bune practici în ceea ce privește organizarea unor alegeri libere și corecte.

Evenimentul se va desfășura în cadrul a trei sesiuni plenare, iar discuțiile se vor purta în jurul următoarelor subteme:

  • Sesiunea plenară 1: Formarea unei națiuni prin intermediul unor alegeri libere
  • Sesiunea plenară 2: Istoria alegerilor – Studii de caz
  • Sesiunea plenară 3: România – 100 de ani de experiență electorală

Dezbaterile din cadrul celor trei sesiuni plenare vor putea fi urmărite în direct pe canalul oficial de YouTube al AEP.

Direcția comunicare și relații externe

05.05.2018