Ziua Autorității Electorale Permanente – 29 octombrie 2023

 

 

Mesajul președintelui Autorității Electorale Permanente

cu ocazia aniversării a 20 de ani de activitate a instituției

În fiecare zi, noi, oamenii, facem sute de alegeri. Sunt alegeri cărora le acordăm importanță mai mare sau mai mică. Însă, o dată la patru ani sau din cinci în cinci ani, suntem chemați să facem alegeri care ne determină în mod fundamental viitorul. Deși durează câteva minute ca un alegător să își exprime opțiunea de vot, în spatele exercitării acestui drept stau mii de ore de muncă și mii de persoane care își dedică eforturile, energia și abilitățile îndeplinirii dezideratului alegerilor libere, transparente și corecte. 

Mii de ore de muncă susținută care presupun analiză, planificare, instruire constantă, eforturi de îmbunătățire și dezvoltare, dorință, voință și determinare de a fi în slujba cetățenilor și a binelui comun. 

Pentru Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi controlul finanţării partidelor politice și a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaționale în materie, aceste mii de ore de efort din spate se traduc prin:

  • mii de operațiuni de monitorizare și control în vederea asigurării respectării și aplicării corecte a legislației privind actualizarea Registrului electoral;
  • mii de controale efectuate la formațiunile politice pentru verificarea respectării prevederilor legale cu privire la finanțarea activității și a campaniilor electorale;
  • mii de operațiuni de verificare, prelucrare și actualizare a datelor și informațiilor cuprinse în Registrul secțiilor de votare;
  • mii răspunsuri la solicitări de informații de interes public și la petiții;
  • mii de operațiuni de actualizare a datelor din Registrul electoral;
  • mii de examinări și admiteri în Corpul experților electorali;
  • mii de examinări și admiteri ale operatorilor de calculator;
  • mii de ore de instruiri ale experților electorali și ale operatorilor de calculator;
  • sute de ședințe de planificare a resurselor materiale și umane;
  • sute de ore de consultări cu reprezentanți ai organismelor omoloage, ai organizațiilor internaționale, ai mediului academic și ai societății civile.

Deși activitatea noastră împlinește 20 de ani, aceasta se caracterizează, mai degrabă, prin acțiuni care presupun eforturi individuale și colective de ordinul sutelor și miilor de operațiuni dedicate îmbunătățirii constante, respectării și implementării celor mai înalte standarde în materie electorală.

Rolul, competențele și importanța instituției în sistemul electoral românesc au cunoscut dezvoltări succesive în cei 20 de ani de activitate, aspectele concrete ale acestei activități intense și susținute reflectându-se în sistemul electoral modern de astăzi.

Modernizarea sistemului electoral a fost realizată prin implementarea Registrului secțiilor de votare, a Registrului electoral, a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), a aplicației ADV, a Sistemului informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), a aplicației privind centralizarea candidaturilor (SILC) și a soluţiei tehnice de blockchain în SIMPV şi SICPV. 

Informatizarea proceselor electorale arată că AEP a reușit să devină o instituție publică inovativă, recunoscută în plan internațional, care generează încredere, furnizează servicii de calitate și care asigură, din punct de vedere tehnic, organizarea și desfășurarea alegerilor.

Cu toate acestea, suntem conștienți că perfecționarea sistemului electoral românesc este un proces în dinamică. Experiența dobândită în cei 20 de ani de activitate, menținerea dialogului cu cetăţenii și intensificarea relațiilor de colaborare cu partenerii interni și externi în vederea schimbului de informații și bune practici constituie o bază solidă de informații ce pot fi valorificate în vederea fundamentării viitoarelor propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ necesar realizării obiectivelor strategice în materie electorală. Coerența actului administrativ în materie electorală, predictibilitatea și stabilitatea cadrului normativ incident sunt elemente necesare pentru sporirea credibilității proceselor electorale.

Exercitarea dreptului de vot în mod liber și implicarea în alegeri sunt strâns legate de dezvoltarea unei adevărate culturi a participării tuturor cetățenilor la viaţa cetății.

Este rolul nostru ca instituție cu competențe generale în materie electorală să generăm măsuri care să promoveze procesele electorale libere și transparente și să răspundă eficient la provocările sau dificultățile care pot apărea pe parcurs.

În perspectiva anului electoral 2024, am început deja pregătirile pentru alegerile de anul viitor și depunem eforturi concentrate pentru a îmbunătăți capacitățile instituției, astfel încât, din timp, să facem simulări și să analizăm toate scenariile și potențialele situații cu care ne-am putea confrunta.

Am avut schimburi aplicate de informații și experiențe cu parteneri din cadrul Rețelei pentru Competențe Electorale Francofone (RECEF) și ai Asociației Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB), cu omologi din Franța, Suedia, India, Polonia, Republica Moldova și Spania și am organizat consultări cu reprezentanții formațiunilor politice, ai societății civile, ai instituțiilor cu responsabilități în organizarea proceselor electorale, cu membrii corpului diplomatic și consular și cu specialiștii Comisiei Europene.

Tot în perspectiva viitorului an electoral, AEP implementează proiectul “DIGI-EMB – Digitalizare pentru creșterea nivelului transparenței, eticii și integrității activităților de management electoral și finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale”, Cod SIPOCA 1270, finanțat din Fondul Social European, Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Proiectul are ca obiectiv general creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul Autorității, dar și la nivelul partidelor politice din România, prin implementarea unor măsuri de prevenire a corupției, aplicarea mecanismelor, procedurilor și normelor de etică și integritate, precum și îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor în ceea ce privește prevenirea corupției.

Totodată, în vederea combaterii fenomenului dezinformării, ne propunem să ne consolidăm poziția de sursă primară de informații în domeniul tehnic-electoral și să contribuim la formarea percepției corecte a cetățenilor cu privire la rolul, atribuțiile și competențele AEP în organizarea alegerilor.

Toate aceste demersuri ale noastre vizează implementarea celor mai înalte standarde și a bunelor practici în domeniul electoral și au ca scop final consolidarea încrederii alegătorilor în procesele electorale și o prezență sporită la vot.

Toate aceste obiective și multe altele pot fi atinse doar prin puterea parteneriatului, a cooperării, a dialogului instituțional. Împreună suntem puternici, împreunăm prevenim pericole și riscuri. Împreună contribuim la bunul mers al democrației.

În acest context, doresc să adresez mulțumiri cordiale personalului AEP de la direcțiile județene și din cadrul aparatului central și tuturor celor care, de-a lungul timpului, și-au pus, cu dăruire și integritate, abilitățile și competențele în slujba democrației din România ca experți electorali, operatori de calculator și membri în birourile electorale.

Mulțumesc, totodată, partenerilor noștri de la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS),  Institutul Național de Statistică (INS), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Poștei Române.

Îmi exprim încrederea că Autoritatea Electorală Permanentă va continua să crească și să se dezvolte sănătos în următorii ani, în acord cu liniile de acțiune trasate prin asumarea misiunii sale. Experiența acumulată în cele două decenii de existență și profesionalismul personalului sunt premise puternice pe care îmi întemeiez această convingere.

Ca profesioniști în alegeri suntem conștienți că felul în care sunt organizate și se desfășoară procesele electorale reprezintă cartea noastră de vizită. Promovarea integrității, eticii, echidistanței și transparenței, împreună cu respectarea Constituției, a legilor electorale și a standardelor internaționale, dublate de eforturile de întărire a capacității administrativ-instituționale, ne vor ajuta să ne consolidăm credibilitatea în fața alegătorilor, precum și a competitorilor electorali. Garantarea alegerilor democratice rămâne cheia activității noastre.

LA MULȚI ANI!

Toni GREBLĂ,

Președintele Autorității Electorale Permanente

29 octombrie 2023

 

 

SCURT ISTORIC AL AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE  

   2003 -2023

2003

  • La 29 octombrie 2003 a fost adoptată în Parlament Legea de revizuire a Constituției României din 1991, prin care, la art. 73 alin. (3) lit. a), se introducea Autoritatea Electorală Permanentă ca instituție nouă.

2004 

  • Alegerile autorităților administrației publice locale din 2004 sunt primele alegeri la care președintele și cei doi vicepreședinți ai Autorității Electorale Permanente participă în calitate de membri de drept înBiroul Electoral Central (BEC).
  • Intră în vigoare Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României, potrivit căreia, Autoritatea Electorală Permanentă avea rolul unei instituții administrative autonome cu personalitate juridică și cu competență generală, care asigura aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter național sau local.

2005

     În contextul programului de aderare la Uniunea Europeană:

  • AEP contribuie la elaborarea proiectului de lege privind alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, care transpune Directiva 93/109/EC din 6 decembrie 1993, prin care sunt stabilite condiţiile de exercitare a dreptului de vot şi de a candida la alegerile pentru Parlamentul European de către cetăţenii Uniunii Europene care locuiesc într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin.
  • AEP contribuie la proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu capitolul „Exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales în autorităţile administraţiei publice locale de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene”.

Primul sediu al AEP din str. Belgrad, nr. 8, sector 1, București

2006  

  • Intră în vigoare Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
  • AEP organizează, la 31 martie 2006, Reuniunea Comitetului Executiv al Asociaţiei Oficialilor Electorali din Europa Centrală şi de Est (ACEEEO).

2007

  • AEP asigură condiţiile necesare pentru organizarea și desfășurarea primelor alegeri pentru membrii din România în Parlamentul European.
  • AEP asigură condiţiile necesare pentru organizarea și desfășurarea Referendumului naţional din 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României și a Referendumului naţional din 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României.
  • AEP începe să desfășoare, anual sau de câte ori este solicitată, controale privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, activitate reglementată de Legea 334/2006. Rapoartele anuale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a AEP, până la data de 31 martie a anului următor.
  • În teritoriu au fost constituite, pe lângă Filiala Sud Râmnicu-Vâlcea care a fost înființată în anul 2005, încă 7 filiale regionale ale AEP, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare.
  • AEP primește președinția Comitetului Executiv al Asociaţiei Oficialilor Electorali Europeni (ACEEE) pentru un mandat de 3 ani.

2008

  • prin Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului:
    • se introduce alegerea directă a preşedinţilor consiliilor judeţene prin scrutin majoritar cu un singur tur;
    • se înființează Registrul secțiilor de votare;
    • se introduce scrutinul uninominal pentru alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene, a deputaţilor şi senatorilor.

 2009

  • AEP asigură organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European – 7 iunie 2009 şi a alegerilor pentru Preşedintele României – 22 noiembrie 2009 – tur I şi 6 decembrie 2009 – tur II. Totodată, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat și Referendumul naţional pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane şi trecerea la un Parlament unicameral.

2010

  • AEP inițiază demersurile de codificare a legislației electorale.

2011

  • AEP finalizează proiectul de Lege privind Codul electoral.
  • AEP demarează dezvoltarea Registrului electoral.
  • La alegerile parțiale pentru Camera Deputaților din data 21 august 2011 a fost implementat, cu ajutorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, un proiect-pilot pentru verificarea online a identităţii persoanelor prezente în secţiile de votare în vederea evitării votului ilegal (votul multiplu sau votul persoanelor care au drepturile electorale suspendate),  a contorizării în timp real a prezenţei la vot, a verificării proceselor-verbale la nivelul secţiilor de votare și a centralizării rapide a rezultatelor. Proiectul-pilot a pus bazele dezvoltării ulterioare a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

2012

  • AEP asigură organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din 9 iunie 2012, a referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012 şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie 2012;
  • Este implementată faza a doua a Registrului electoral, în mai multe etape:
  • conceptualizare, design și testare pentru interfața publică;
  • formatare și configurare a datelor de lucru;
  • training;
  • dezvoltare modul de import date;
  • configurare modul de BI / Data minning.

2013

  • Registrul electoral devine operațional.
  • Apare primul număr al revistei de studii, analize și cercetări electorale editată de Autoritatea Electorală Permanentă – Revista “Expert Electoral” – https://rjoes.ro/books/a-aparut-numarul-1-al-revistei-expert-electoral/  
  • AEP preia, pentru un al doilea mandat, președinția Asociației Oficialilor Electorali Europeni (ACEEEO).
  • AEP devine membru al Asociaţiei Organismelor Electorale Mondiale (A-WEB).

2014

  • Registrul electoral este utilizat, în premieră, la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014.
  • AEP asigură organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din 2 noiembrie 2014 (tur I) și 16 noiembrie 2014 (tur II).
  • AEP găzduiește Reuniunea Comitetului Executiv al Asociației Oficialilor Electorali Europeni şi cea de-a 23-a Conferință Internațională a Oficialilor Electorali Europeni.

2015

A fost realizată o amplă modificare a sistemului electoral din România;

  • legile privind alegerile parlamentare[1] şi alegerile locale[2] au fost abrogate şi înlocuite de noi acte normative;
  • legile privind partidele politice, respectiv controlul finanțării partidelor politice şi a campaniilor electorale au fost modificate, completate şi republicate;
  • a fost adoptată legea privind votul prin corespondenţă în vederea sporirii accesului la vot al cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

2016 

  • La alegerile locale se utilizează, în premieră, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
  • Se constituie Corpul experților electorali (CEE), care reprezintă o evidență permanentă a persoanelor care au vocaţia de a deveni președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate sau locțiitori ai acestora, înființată, gestionată și actualizată de AEP, în conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (13) din Legea nr. 208/2015 şi ale Hotărârii AEP nr. 11/2015 privind aprobarea Metodologiei de admitere în Corpul experților electorali, cu modificările și completările ulterioare.
  • Se introduce votul prin corespondență. Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate care au dorit să își exercite dreptul de vot prin corespondență la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016, au avut posibilitatea să se înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență;
  • AEP organizează la București, în colaborare cu Comisia de la Veneția, Prima ediție a Dezbaterii științifice a experților din domeniul electoral cu tema „Legislația electorală și noile tehnologii: provocări legislative” (12-13 aprilie 2016) și Cea de-a 13-a Conferință Europeană a Organismelor de Management Electoral cu tema „Noi tehnologii în alegeri: încrederea publică şi provocări pentru organismele electorale” (14-15 aprilie 2016).

2017

  • AEP organizează la Bucureşti, în perioada 31 august – 2 septembrie 2017, cea de-a treia Adunare Generală a Asociației Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB) și Conferința Internațională cu tema ,,Cum numărăm şi cum interpretăm voturile: utilizarea tehnologiei pentru consolidarea transparenței proceselor electorale”.

 2018

  • AEP asigură organizarea și desfășurarea referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6-7 octombrie 2018.
  • AEP demarează Proiectul Argus – integritate, etică, transparență, anticorupție în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (Cod SIPOCA 434), proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 – 2020;
  • AEP realizează baza de date a evenimentelor electorale din perioada 1992-2016, care poate fi consultată la adresa http://www.roaep.ro/prezentare/centenar-alegeri/ și materialul privind primele alegeri parlamentare din România Mare.
  • AEP organizează, în parteneriat cu Comisia de la Veneția, Conferinţa știinţifică cu tema ,,Egalitatea votului” (3-4 mai 2018).
  • Revista Expert Electoral devine „Revista Română de Studii Electorale”, o publicație de specialitate interdisciplinară, cu profil științific și ținută academică, care reunește cercetări, analize și studii privind diverse aspecte ale proceselor electorale naționale și internaționale.

2019

  • AEP asigură organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului național pe tema justiției din 26 mai 2019.
  • AEP asigură organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din 10 noiembrie 2019 (tur I) și 24 noiembrie 2019 (tur II).
  • AEP lansează portalul votstrainatate.ro, conceput cu scopul de a facilita înregistrarea alegătorilor din străinătate cu una dintre cele două opțiuni existente, și anume, votul prin corespondență sau înființarea unei secții de votare mai aproape de domiciliul sau reședința acestora.
  • Este lansat site-ul finantarepartide.ro care prezintă într-o manieră transparentă informațiile legate de activitatea de finanțare a formațiunilor politice;
  • AEP organizează, în parteneriat cu Rețeaua de Competențe Electorale Francofone (RECEF), Conferința internațională cu tema „Participarea electorală și educația pentru democrație” (5-7 iunie 2019).
  • Prin Ordinul președintelui AEP nr. 993 din 3 septembrie 2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 728 din 4 septembrie 2019, se instituie ziua de 29 octombrie ca Ziua Autorităţii Electorale Permanente.
  • AEP lansează, în cadrul evenimentului dedicat celebrării zilei AEP din 29 octombrie 2019, două cărți menite să celebreze centenarul primelor alegeri libere ale României: „1919. Primele alegeri parlamentare din România Mare” și „1919. Primele alegeri parlamentare din România Mare – Culegere de acte normative”.

2020

  • AEP asigură organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din 27 septembrie 2020 și a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 6 decembrie 2020.
  • Este implementată, în premieră, soluţia tehnică de blockchain în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV) şi în Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării (SICPV).

2021

  • Devine operațională aplicația Registrul partidelor politice.

2022

  • Este elaborat „Studiul privind accesibilizarea proceselor electorale pentru persoanele cu dizabilități”, în vederea implementării Măsurii 8.3.3. (i) din „Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilăˮ 2022-2027”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2022. Studiul poate fi consultat pe site-ul www.roaep.ro la secțiunea Management Electoral/Logistică și materiale electorale/Analize, studii, propuneri.
  • AEP încheie un protocol de colaborare cu Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) privind formarea profesională a personalului din cadrul Departamentului de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale și a personalului cu atribuții de control din cadrul direcțiilor județene, precum și pentru instruirea mandatarilor financiari și a directorilor financiari desemnați de partidele politice.

2023

  • AEP derulează Proiectul „DIGI-EMB – Digitalizare pentru creșterea nivelului transparenței eticii și integrității activităților de management electoral și finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale”, Cod SIPOCA 1270, finanțat din Fondul Social European, Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.

* Informațiile au fost extrase din rapoartele de activitate publicate de către AEP pe site-ul www.roaep.ro 

 

[1] Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, a abrogat Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

[2] Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, a abrogat Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare.