Mesajul Președintelui cu ocazia Zilei Autorității Electorale Permanente

Ziua Autorității Electorale Permanente (AEP), eveniment important pe care îl sărbătorim în fiecare an pe data de 29 octombrie, ne oferă, fără îndoială, un bun prilej să reflectăm cu atenție asupra însemnătății și utilității acestei instituții în spațiul public, mai ales în contextul social, politic și juridic actual. Această dată nu a fost aleasă întâmplător, fiind corelată cu adoptarea în Parlament, la data de 29 octombrie 2003, a Legii de revizuire a Constituției României din 1991, prin care, la art. 73 alin. (3) lit. a), se introducea Autoritatea Electorală Permanentă ca instituție nouă. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a evoluat foarte mult de la înființare, în prezent nemaifiind considerată o instituție tânără.

La conducerea AEP s-au succedat de la înființare și până în prezent trei președinți, Octavian Opriș, Ana-Maria Pătru și Daniel Constantin Barbu, trei vicepreședinți, Ionel Fleșariu, Alexandru Radu și Dan Vlaicu, doi secretari generali, Csaba Tiberiu Kovacs și Gheorghe Iancu, cu toții contribuind la consolidarea autorității și bunei desfășurări a proceselor electorale. Dacă inițial, la momentul înființării, rolul AEP a fost conturat destul de fragil, configurat fără atribuții importante, ulterior aceasta a dobândit noi prerogative, devenind treptat o instituție concepută să opereze în spiritul bunelor practici occidentale în materie electorală. Mai precis, în mai puțin de două decenii de existență, AEP s-a transformat dintr-o instituție aparent simbolică în arhitectura instituțională românească, într-un actor reprezentativ care și-a îndeplinit, de fiecare dată, în mod echilibrat, toate atribuțiile prevăzute de lege, devenind astăzi, un organism specializat în management electoral, esențial pentru angrenajul democrației noastre și al statului de drept.

Misiunea instituției, amploarea și caracterul adecvat al competențelor conferite acesteia, nivelul de cooperare cu alte organisme deopotrivă naționale și internaționale, eficiența operațională, precum și independența instituțională și expertiza au făcut ca AEP să devină o instituție reper în arhitectura administrativă centrală. Astfel, în vederea îndeplinirii misiunii sale, principiile care ghidează permanent activitatea sunt fundamentate pe responsabilitatea de a menține independența instituțională, personală, funcțională și de a consolida încrederea cetățenilor și a celorlalte instituții reprezentative ale statului român în capacitatea AEP de a gestiona procesul electoral.

Dincolo de expertiza instituțională și de caracterul adecvat al competențelor dobândite de-a lungul anilor, AEP a ținut pasul și cu progresul tehnologic și cu evoluția societății românești în ansamblul ei social, politic și demografic. Folosirea noilor tehnologii și platforme digitale, atât de utile pentru cetățeni, dar și pentru întregul proces electoral, nu a fost doar o tendință de a recupera decalajul față de societățile occidentale în materie electorală, ci a fost, înainte de toate, o necesitate intrinsecă de a asigura tuturor scrutinelor mai multă transparență, mai multă eficiență și de a veni în sprijinul tuturor instituțiilor implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor. Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal – SIMPV, Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale – SICPV, aplicația privind centralizarea candidaturilor – SILC, Registrul electoral, portalul www.votstrainatate.ro (aplicația pentru înregistrarea pentru vot prin corespondență și la secțiile de votare din străinătate), aplicația de monitorizare a finanțării partidelor politice reprezintă mecanisme care reconciliază și armonizează, în același timp, noile tehnologii cu legislația electorală, astfel încât cadrul legal să se adapteze la progresul tehnologic.

Constant, dar mai ales în ultima perioadă, AEP a oferit cadrul instituțional al unui dialog autentic și aprofundat cu cetățenii, cu societatea civilă și cu celelalte instituții abilitate, reușind să identifice cele mai bune instrumente legale și administrative pentru desfășurarea proceselor electorale. De asemenea, s-a implicat în procesul de îmbunătățire a legislației electorale, urmărind să ajusteze carențele semnalate și identificate în contextul amplelor schimbări sociale și tehnologice, care au scos în evidență nevoia de adaptare la noile provocări și oportunități caracteristice scrutinelor organizate în ultimii ani.

Autoritatea Electorală Permanentă este membru de drept al Asociației Oficialilor Electorali Europeni (ACEEEO), Asociației Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB) și  Rețelei de Competențe Electorale Francofone (RECEF), organisme internaționale din domeniul electoral. Totodată, AEP are memorandumuri de cooperare internațională semnate cu Regatul Hașemit al Iordaniei, Republica Moldova, Albania, Libia, Ucraina, Tunisia, fiind și partener al Uniunii Studenților din România și al Ligii Studenților Români din Străinătate.

Autoritatea a primit Distincția anului 2018 în cadrul Ceremoniei de decernare a premiilor electorale internaționale organizate de Centrul Internațional pentru Studii Parlamentare, care a avut loc în Accra, Ghana. AEP a fost premiată pentru activitatea întreprinsă în anul 2018 pentru primul proiect de asistență electorală implementat de România în calitate de stat donator.

De asemenea,  s-a bucurat de o recunoaștere internațională fără precedent la Gala Premiilor Electorale Internaționale 2020, conferite de Centrul Internațional pentru Studii Parlamentare (ICPS) pentru activitatea desfășurată în anul 2019, la care a obținut cinci distincții, după cum urmează: Marele premiu acordat celui mai bun organism electoral al anului 2019; Locul I la categoria Management electoral; Promovarea cooperării la nivel mondial în domeniul electoral; Implicarea cetățenilor; Ergonomie electorală.

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a schimbat optica privind organizarea și desfășurarea alegerilor de anul acesta, însă AEP și principalii săi parteneri instituționali, respectiv Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Telecomunicații Speciale, au reușit să identifice instrumente legale și administrative potrivite pentru desfășurarea procesului electoral în condiții optime.

Un aport important pentru finalizarea în condiții optime a procesului electoral l-au avut și grupurile parlamentare din Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Institutul Național de Statistică (INS), Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), Poșta Română, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Prefecturile, autorități cărora le mulțumim încă o dată pe această cale.

Totodată, se impune recunoașterea meritelor tuturor membrilor de bună credință ai birourilor electorale care au făcut posibilă desfășurarea alegerilor locale. Aspectele problematice care au apărut în organizarea și desfășurarea alegerilor nu pot fi neapărat imputate organizatorilor acestora. Resursa umană limitată din secțiile de votare, necesitatea respectării regulilor de protecție sanitară, numărul foarte mare de înlocuiri ale membrilor birourile electorale cu care AEP s-a confruntat în preajma zilei alegerilor, iregularitățile și erorile umane inerente unui scrutin atât de complex organizat în vreme de pandemie, toate acestea au reprezentat provocări pe care a trebuit să le gestionăm în mod eficient și în termene mai scurte decât cele de la scrutinele anterioare.

Peste tot în Europa, statele care au organizat alegeri în vremea pandemiei s-au confruntat cu probleme mai complexe, mai diverse, mai fragmentate și imprevizibile decât în anii anteriori.

De aceea, sunt foarte importante toate aceste lecții învățate în urma scrutinului din luna septembrie, astfel încât să conștientizam problemele apărute și să evităm repetarea acestora la scrutinul ce va avea loc în data de 6 decembrie 2020.

Puterea unei instituții rezidă deopotrivă în capacitatea acesteia de a se adapta în mod continuu la problemele pe care le întâmpină, precum și în profesionalismul întregului său colectiv.

În fața tuturor provocărilor apărute, AEP și partenerii săi instituționali au demonstrat pe întreaga perioadă electorală un efort constant și determinare de a se adapta cât mai eficient posibil la toate schimbările și cerințele impuse de contextul actual. Nu în ultimul rând, transmitem toată aprecierea și considerația noastră membrilor birourilor electorale și partenerilor noștri, exprimându-ne, în același timp, convingerea că împreună cu aceștia vom surmonta provocările actuale și vom reuși să organizăm cu succes viitoarele alegeri, ziua Autorității Electorale Permanente fiind totodată și un bun prilej pentru acordarea de distincții acestora.

 

 

Constantin Florin MITULEȚU-BUICĂ, președintele AEP, urează

LA MULȚI ANI

Autorității Electorale Permanente și colegilor!