Comunicat de presă privind demararea proiectului ARGUS – integritate, etică, transparență, anticorupție în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale COD SIPOCA 434

Comunicat de presă privind demararea proiectului ARGUS – integritate, etică, transparență, anticorupție în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale COD SIPOCA 434

A fost demarat proiectul ARGUS – integritate, etică, transparență, anticorupție în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale

 COD SIPOCA 434

Autoritatea Electorală Permanentă implementează proiectul ARGUS – integritate, etică, transparență, anticorupție în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale în perioada 1 noiembrie 2018 – 15 ianuarie 2020, proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European, Axa Prioritară “Administrație publică și sistem judiciar eficiente”, Componenta 1 CP5/2017 Sprijinirea unor măsuri din SNA la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, Operațiunea Creşterea transparenţei, eticii şi integrităţii în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, cod proiect 111434.

Scop: Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul Autorității Electorale Permanente, contribuind la implementarea obiectivului 3.5 din cadrul Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020.

Obiective specifice:

  1. Îmbunătățirea capacității administrative a AEP prin transparență, vizând prevenirea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
  2. Creșterea capacității AEP de asigurare a eticii și integrității la nivelul instituției promovând norme unitare si proceduri actualizate în domeniul controlului și managementului riscurilor și vulnerabilităților instituționale.
  3. Dezvoltarea competențelor necesare personalului din AEP în vederea identificării riscurilor și vulnerabilităților interne și a exercitării funcției de control cu respectarea standardelor legale de integritate.

 

Rezultate preconizate:

Rezultat 1. Aplicarea unitară a normelor, mecanismelor și procedurilor în materie de etică și integritate în autoritățile și instituțiile publice (Procedură de control actualizată).

Rezultat 2. Aplicarea unitară a normelor, mecanismelor și procedurilor în materie de etică și integritate în autoritățile și instituțiile publice (Procedură de rambursare actualizată).

Rezultat 3. Grad crescut de implementare a măsurilor referitoare la prevenirea corupției și a indicatorilor de evaluare în autoritățile și instituțiile publice (Set indicatori riscuri și vulnerabilități actualizat).

Rezultat 4. Îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor personalului din autoritățile și instituțiile publice în ceea ce privește prevenirea corupției (174 participanți la sesiune formare „Expert prevenirea și combaterea corupției”).

Rezultat 5. Îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor personalului din autoritățile și instituțiile publice în ceea ce privește prevenirea corupției (24 participanți la sesiune formare „Control intern managerial”).

Rezultat 6. Aplicarea unitară a normelor, mecanismelor și procedurilor în materie de etică și integritate în autoritățile și instituțiile publice (Mecanism de aplicare unitară: Ghid de bune practici privind finanțarea partidelor politice și workshopuri pentru prezentarea acestuia cu reprezentanții partidelor politice).

Rezultat 7. Îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor personalului din autoritățile și instituțiile publice în ceea ce privește prevenirea corupției (174 participanți la ateliere „Aspecte economico-financiare relevante în activitatea de control a partidelor politice”).

Grupul țintă al proiectului:

– 196 de angajaţi ai Autorităţii Electorale Permanente, dintre care 130 gen feminin şi 66 gen masculin, respectiv 174 participanţi la cursuri şi ateliere, 24 participanţi la cursul Control Intern Managerial (2 persoane sunt comune).

Valoarea totală a proiectului este de 1.860.452,91 lei, din care cheltuieli eligibile 1.724.883,63 lei (valoarea nerambursabilă este de 1.448.623,91 lei, iar contribuția proprie a Beneficiarului este de 276.259,72 lei ) și cheltuieli neeligibile 135.569,28 lei.

Codul MySMIS: 118704

Persoană de contact:

Adrian Dragomir

Manager de proiect

Telefon: 0722264521

Adresă e-mail : adrian.dragomir@roaep.ro

Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna octombrie 2018

Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna octombrie 2018

 

Nr. Crt.  

Partidul politic

Valoare subvenţie rezultată în urma aplicării algoritmului de calcul prevăzut la art. 24 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016 (lei )

 Valoare  subvenţie virată de AEP în contul fiecărui partid politic, în prima decadă a lunii octombrie 2018 (lei)

1 Partidul Social Democrat 12.130.740,84 12.130.740,84
2 Partidul Național Liberal 5.557.848,04 5.557.848,04
3 Uniunea Salvați România 1.634.412,13 1.634.412,13
4 Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1.208.055,97 1.208.055,97
5 Partidul Mișcarea Populară 786.622,96 786.622,96
6 Uniunea Națională pentru Progresul României* 32.440,87  
      TOTAL 21.350.120,41 21.317.679,94

*Acordarea subvenţiei lunare de la bugetul de stat Uniunii Naționale pentru Progresul României, determinată potrivit algoritmului de repartizare a subvenţiei prevăzut în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016, coroborate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată, s-a suspendat prin Decizia Preşedintelui AEP nr. 32 din 31.03.2016 şi va fi păstrată în sumă de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată.

Direcția comunicare și relații externe

23.10.2018

Comunicat de presă privind elaborarea proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea numărului de autoturisme necesare desfăşurării activităţilor specifice Autorităţii Electorale Permanente

Comunicat de presă privind elaborarea proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea numărului de autoturisme necesare desfăşurării activităţilor specifice Autorităţii Electorale Permanente

 

Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat și a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea numărului de autoturisme necesare desfăşurării activităţilor specifice Autorităţii Electorale Permanente.

În perspectiva anilor electorali 2019 şi 2020, proiectul are în vedere necesitatea desfășurării următoarelor activități specifice, care presupun deplasarea în fiecare localitate din România a reprezentanților Autorității Electorale Permanente:

  • activitatea de îndrumare electorală a autorităților administrației publice locale cu atribuții în organizarea și desfășurarea proceselor electorale (primari, prefecți, servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor, secretarii unităților administrativ-teritoriale);
  • controlul şi monitorizarea îndeplinirii sarcinilor care revin autorităţilor publice şi altor organisme în pregătirea şi organizarea proceselor electorale (primari, prefecți, servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor, secretarii unităților administrativ-teritoriale, birouri electorale);
  • activitatea de control al finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale pentru fiecare organizație teritorială, până la nivel de municipiu/oraș/comună;
  • activitatea de instruire a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora, precum şi a operatorilor de calculator, până la nivel de localitate;
  • sprijinirea activității birourilor electorale de circumscripție (până la nivel de comună în cazul alegerilor locale).

Ținând cont de faptul că, potrivit legii și Regulamentului de organizare și funcționare, Autoritatea Electorală Permanentă are 8 filiale regionale și 34 de birouri județene, precum și de faptul că, în vederea efectuării activităților de instruire, îndrumare, control și monitorizare electorală, atât personalul acestora cât și personalul structurilor din aparatul central trebuie să se deplaseze în teritoriu, prezentul proiect propune stabilirea, conform art. 5 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, cu modificările şi completările ulterioare, a numărului de autoturisme pentru activitățile specifice, respectiv 10 autoturisme pentru sediul central și câte un autoturism pentru fiecare filială şi birou judeţean.

Proiectul a fost publicat pe site-ul www.roaep.ro la data de 16.10.2018 și poate fi consultat la secțiunea Legislaţie electorală – Transparenţă decizională, accesând link-ul http://www.roaep.ro/legislatie/transparenta-decizionala

Observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ menţionat pot fi transmise la adresa de e-mail office@roaep.ro până la data de 02.11.2018.

Direcția comunicare și relații externe

22.10.2018

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral

 

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral este de 18.950.674, din care:

  • 18.278.496 cu domiciliul sau reședința în țară, inclusiv cetățenii care vor împlini 18 ani până la data de 7 octombrie 2018, din care 16.780.733 sunt posesori de carte de identitate;
  • 672.178 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS.

Diferența față de ultima informare a Autorității Electorale Permanente, din data de 02.10.2018, este de 1.047 de alegători și apare ca urmare a radierilor efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia.

Anexa nr. 1 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, inclusiv cetățenii care vor împlini 18 ani până la data de 7 octombrie 2018, aferent fiecărei secții de votare.

Anexa nr. 2 cuprinde numărul de alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS, structurat pe țări.

Numărul total al secțiilor de votare organizate în România este de 18.662.

Lista secțiilor de votare din România, ce cuprinde sediul, adresa și delimitările fiecărei secții de votare, poate fi vizualizată accesând link-ul de mai jos:

http://www.roaep.ro/management-electoral/geografie-electorala/registrul-sectiilor-de-votare/

Menționam că cei 672.178 de alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS, nu sunt repartizați pe nicio listă electorală permanentă deoarece, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare „la secțiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare”.

Numărul total de secții de votare organizate în străinătate este de 378. Lista acestora poate fi vizualizată accesând link-ul http://www.mae.ro/node/46944

 

Direcția comunicare și relații externe

05.10.2018

COMUNICAT DE PRESĂ privind elaborarea proiectului de lege pentru acceptarea Deciziei Consiliului (EU, Euratom) 2018 de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976

COMUNICAT DE PRESĂ privind elaborarea proiectului de lege pentru acceptarea Deciziei Consiliului (EU, Euratom) 2018 de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976

Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat și a lansat în dezbatere publică  proiectul de lege pentru acceptarea Deciziei Consiliului (EU, Euratom) 2018 de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976.

Măsurile reglementate în textul Deciziei vizează, în esență, creșterea nivelului de transparență a alegerilor pentru Parlamentul European, încurajarea participării cetățenilor Uniunii la vot prin implementarea modalităților alternative de exercitare a dreptului de vot, armonizarea, la nivelul statelor membre, a prevederilor naționale privind termenul pentru prezentarea candidaturilor pentru Parlamentul European și instituirea unor sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive pentru votul multiplu. Statelor membre li se recomandă să ia măsurile necesare pentru a permite cetățenilor lor cu reședința în țări terțe să voteze la alegerile pentru Parlamentul European.

Proiectul a fost publicat pe site-ul
www.roaep.ro la data de 03.10.2018 și poate fi consultat la secțiunea Legislaţie electorală – Transparenţă decizională, accesând link-ul http://www.roaep.ro/legislatie/transparenta-decizionala

Observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ menţionat pot fi transmise la adresa de e-mail office@roaep.ro până la data de 14.10.2018.

Direcția comunicare și relații externe

04.10.2018

Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna septembrie 2018

Comunicat de presă privind subvențiile acordate partidelor politice în luna septembrie 2018

 

Nr. Crt. Partidul politic Valoare subvenţie rezultată în urma aplicării algoritmului de calcul prevăzut la art. 24 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016  (lei ) Valoare  subvenţie virată de AEP în contul fiecărui partid politic, în prima decadă a lunii septembrie 2018 (lei)
1 Partidul Social Democrat 35.145.303,14 35.145.303,14
2 Partidul Național Liberal 16.102.252,69 16.102.252,69
3 Uniunea Salvați România 4.735.235,10 4.735.235,10
4 Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 3.499.991,80 3.499.991,80
5 Partidul Mișcarea Populară 2.279.011,88 2.279.011,88
6 Uniunea Națională pentru Progresul României* 93.986,85
TOTAL 61.855.781,46 61.761.794,61

 

*Acordarea subvenţiei lunare de la bugetul de stat Uniunii Naționale pentru Progresul României, determinată potrivit algoritmului de repartizare a subvenţiei prevăzut în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016, coroborate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată, s-a suspendat prin Decizia Preşedintelui AEP nr. 32 din 31.03.2016 şi va fi păstrată în sumă de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată.

Direcția comunicare și relații externe

03.10.2018

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 2 octombrie 2018

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 2 octombrie 2018

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 2 octombrie 2018 este de 18.951.721, din care:

  1. Un număr de 18.279.534 de alegători au domiciliul sau reședința în țară, inclusiv cetățenii care vor împlini 18 ani până la data de 7 octombrie 2018, din care 16.781.333 sunt posesori de carte de identitate.

Precizăm că numărul cetățenilor cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 2 octombrie 2018 este cu 5.892 mai mic față de ultima informare a Autorității Electorale Permanente, din data 24.09.2018, când erau înscriși în registrul electoral 18.285.426 alegători.

Diferența apare ca urmare a radierilor efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia și a radierilor primite de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD).

  1. Un număr de 672.187 de cetățeni români au domiciliul sau reședința în străinătate, fiind posesori de pașaport CRDS.

Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Autoritatea Electorală informează, de asemenea, că numărul total al secțiilor de votare organizate în țară, conform Anexei 3, este de 18.662.

Secțiile de votare din străinătate sunt organizate de către Ministerul Afacerilor Externe, iar lista acestora poate fi consultată pe site-ul ministerului la adresa http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2018/2018.10.01_sectii_votare_referendum_2018_site.pdf 

Anexa nr. 1 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 2 octombrie  2018, aferent fiecărei localități;

Anexa nr. 2 cuprinde numărul total de alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS, structurat pe țări;

Anexa nr. 3 cuprinde numărul total de secții de votare organizate în România, defalcat pe unități administrativ-teritoriale.

 

 

Direcția comunicare și relații externe

02.10.2018

Comunicat de presă privind evoluția numărului de alegători în perioada decembrie 2016 – august 2018

Comunicat de presă privind evoluția numărului de alegători în perioada decembrie 2016 – august 2018

 

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral în luna decembrie 2016 era de 18.881.604, cu 35.891 mai puțini față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 31 august 2018 figurau în Registrul electoral 18.917.495 de alegători români.

În intervalul menționat s-au efectuat de către primari operațiuni curente în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia, au avut loc importuri de date de la Direcția Generală de Pașapoarte, precum și înscrieri în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicărilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a cetățenilor români care au împlinit vârsta de 18 ani.

Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.

Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară.

Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Anexa cuprinde evoluția lunară a numărului total de alegători în perioada decembrie 2016 – august 2018, în format tabelar și grafic, cu evidențierea numărului cetățenilor români cu  domiciliul în străinătate și posesori de pașaport CRDS.

Direcția comunicare și relații externe

14.09.2018

Comunicat de presă privind măsurile propuse de Comisia Europeană pentru asigurarea unor alegeri europene libere și corecte

Comunicat de presă privind măsurile propuse de Comisia Europeană pentru asigurarea unor alegeri europene libere și corecte

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat, în discursul său din 12 septembrie 2018 privind starea Uniunii, că forul european propune un set de măsuri speciale care să garanteze că alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European vor fi organizate în mod liber, corect și în siguranță.

Potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul Comisiei Europene, setul de măsuri pe această temă cuprinde:

  • o recomandare privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare: Statele membre sunt încurajate să înființeze rețele naționale de cooperare în materie electorală, alcătuite din autorități relevante – de exemplu, autoritățile electorale, cele în domeniul securității cibernetice, al protecției datelor și cele responsabile de asigurarea respectării legii – și să numească un punct de contact care să participe la o rețea de cooperare în materie electorală constituită la nivel european. Acest lucru le va permite autorităților să identifice cu promptitudine amenințările potențiale, să facă schimb de informații și să asigure luarea unor măsuri de răspuns rapide și bine coordonate.
  • Comisia recomandă, de asemenea, asigurarea unei mai mari transparențe în ceea ce privește materialele publicitare cu caracter politic postate online și vizarea anumitor utilizatori prin conținut online cu caracter politic. Partidele politice europene și naționale, fundațiile și organizațiile implicate în campaniile electorale ar trebui să pună la dispoziție informații privind fondurile cheltuite cu campaniile publicitare online, indicând partidul sau grupul de sprijin politic care se află în spatele unui material publicitar cu caracter politic postat online, precum și publicând informații cu privire la criteriile de selecție a publicului-țintă utilizate pentru diseminarea de informații către cetățeni. În cazul nerespectării acestor principii, statele membre ar trebui să aplice sancțiuni naționale.
  • Autoritățile naționale, partidele politice și presa ar trebui, la rândul lor, să ia măsuri pentru a-și proteja rețelele și sistemele informatice în fața amenințărilor la adresa securității cibernetice, pe baza orientărilor elaborate de autoritățile naționale în cadrul Grupului de cooperare în domeniul securității rețelelor și a sistemelor informatice, împreună cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică și cu Comisia Europeană:
  • Orientări privind aplicarea legislației UE în materie de protecție a datelor:Orientările vor permite autorităților naționale și partidelor politice europene și naționale să aplice obligațiile în materie de protecție a datelor impuse de legislația UE în contextul alegerilor. Regulamentul general privind protecția datelor al UE se aplică din mai 2018 și include în sfera sa de aplicare și toate partidele politice europene și naționale, precum și alți actori implicați în procesul electoral, cum ar fi brokerii de date sau platformele de comunicare socială. Având în vedere dezvăluirile în cazul Cambridge Analytica și, pe un plan mai general, impactul tot mai mare al acțiunilor prin care li se adresează conținut personalizat (micro-targeting) alegătorilor pe baza datelor lor cu caracter personal, Comisia reamintește obligațiile în materie de protecție a datelor care li se aplică tuturor părților implicate în alegerile europene;
  • o modificare legislativă menită să înăsprească normele privind finanțarea partidelor politice europene: Modificarea punctuală a Regulamentului din 2014 privind finanțarea partidelor va face posibilă impunerea de sancțiuni financiare în cazul încălcării normelor în materie de protecție a datelor în vederea influențării deliberate a rezultatului alegerilor europene. Sancțiunile ar reprezenta 5 % din bugetul anual al partidului politic european sau al fundației europene în cauză. Aplicarea sancțiunii va fi asigurată de Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene. În plus, partidele și fundațiile care s-ar face vinovate de aceste încălcări nu ar putea beneficia de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în anul în care li s-a aplicat sancțiunea.
  • un regulament privind punerea în comun a resurselor și a cunoștințelor de specialitate în domeniul tehnologiilor de securitate cibernetică: Pentru a ține pasul cu evoluția constantă a amenințărilor cibernetice, Comisia propune crearea unei rețele de centre de competență în materie de securitate cibernetică, pentru a direcționa și a coordona mai bine fondurile disponibile pentru a susține cooperarea, cercetarea și inovarea în materie de securitate cibernetică. Un nou Centru european de competențe în materie de securitate cibernetică va gestiona sprijinul financiar în domeniul securității cibernetice acordat din bugetul UE și va facilita realizarea de investiții comune de către Uniune, statele membre și industrie pentru a impulsiona dezvoltarea sectorului industrial al securității cibernetice și a asigura dotarea sistemelor noastre de apărare cu tehnologie de ultimă generație.

Comunicatul precizează că măsurile propuse astăzi vin în completarea altor acțiuni întreprinse de Comisie, cum ar fi intrarea în vigoare a noilor norme UE privind protecția datelor, setul amplu de măsuri de consolidare a securității cibernetice în UE, care este în curs de a fi negociat de către Parlamentul European și Consiliu, precum și eforturile în curs de combatere a dezinformării online.

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 31 august 2018

Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 31 august 2018

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 august 2018 este de 18.917.495, cu 106  mai puțini față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 31 iulie 2018 figurau în Registrul electoral 18.917.601 de alegători români.

Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia.

Precizăm că, în perioda 1.08.2018 – 31.08.2018, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:

  • 19.912 persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare;
  • 109 persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție.

Un număr de 129 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeași perioadă este de 19.786, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală  Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Menționăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.270.933 au domiciliul sau reședința în țară, iar 646.562 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Anexa nr. 1 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 31 august  2018, pe categorii de vârstă și în funcție de mediu (urban/rural).

Anexa nr. 2 cuprinde numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 31 august  2018, aferent fiecărei localități.

Anexa nr. 3 cuprinde numărul de alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS, structurat pe țări.

Direcția comunicare și relații externe

13.09.2018