EXPUNERE DE MOTIVE

 

 

TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV.

Lege privind Codul electoral

 

MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

 

Autoritatea Electorală Permanentă  a fost preocupată în mod constant de sistematizarea şi simplificarea legislaţiei electorale, în contextul unei inflaţii normative caracterizate de abundenţa textelor normative şi instabilitatea regulilor.

Demersurile de codificare urmăresc asigurarea unei mai mari securităţi juridice şi a unei mai bune accesibilităţi a dreptului, în acord cu exigenţele constituţionale legate de garantarea drepturilor electorale.

Prin “cod” se înţelege un corp coerent de texte înglobând, conform unui plan sistematic, ansamblul regulilor referitoare la o materie. Imperativul coerenţei legislaţiei presupune ca un domeniu de activitate să fie reglementat în ansamblul său de către un singur act normativ. De asemenea, claritatea legislaţiei, un alt aspect indispensabil unei administraţii moderne, nu poate fi asigurată doar prin calitatea redacţională a actelor normative, ci presupune şi accesibilitatea acestor acte, în pofida modificărilor ce le sunt aduse. Pe de altă parte, principiul legalităţii – un adevărat postulat constituţional – presupune la rândul său reguli sistematizate, clare şi coerente care să guverneze activitatea autorităţilor administraţiei publice, în aşa fel încât sistemul normativ să fie înţeles de toţi şi, prin urmare, în mod facil controlabil. Destinatarii legii trebuie să poată cunoaşte fără ambiguitate drepturile şi obligaţiile care îi sunt conferite, respectiv impuse prin lege, iar legea trebuie să fie previzibilă.

Nu poate fi negată dificultatea acestui demers legislativ, datorată anvergurii sale covârşitoare. În acest context, limitele practice ale procesului de codificare sunt date de faptul că nu pot fi codificate absolut toate dispoziţiile legale sau reglementare dintr-un anumit domeniu de activitate. Excepţiile se justifică prin aceea că specificitatea unor reguli nu fundamentează soluţia codificării lor. Cu toate acestea, codificarea este un aspect indispensabil al îmbunătăţirii cunoaşterii directe a materiilor şi textelor legale, fiind aşadar o « necesitate tehnică » pentru utilizatorii dreptului electoral

Din perspectiva reformei electorale, codificarea are o importanţă deosebită. Ea furnizează autorilor proiectelor de reformă o bază clară şi ordonată de texte aflate în vigoare (“dreptul constant”), pregătind astfel reforma şi simplificarea ulterioară a actelor normative. Mai mult, codificarea poate fi folosită ca o oportunitate de îmbunătăţire a reglementărilor dintr-un domeniu.

Trebuie arătat faptul că adoptarea unui Cod electoral va facilita folosirea unei terminologii unitare pentru aceleaşi realităţi juridice, instituţii, principii şi concepte juridice, reducându-se astfel riscul interpretării lor diferenţiate.

În fine, nu trebuie omis faptul că adoptarea unor cod electoral stabil în timp,  ar spori încrederea cetăţenilor în continuitatea şi durabilitatea reglementărilor electorale.

 

 

 

 

DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE

Sfera drepturilor electorale, condiţiile de exercitare şi garanţiile care însoţesc aceste drepturi, obligaţiile organelor de stat în legătură cu alegerile, regulile de organizare şi desfăşurare a alegerilor, cele de stabilire, centralizare şi comunicare a rezultatelor precum şi modalitatea de atribuire a mandatelor, respectiv de validare a referendumului sunt stabilite prin norme cu rang constituţional, norme cu rang de lege organică, precum şi prin norme de executare şi aplicare a legii adoptate de Guvern, respectiv de Autoritatea Electorală Permanentă cu ocazia alegerilor şi a referendum-urilor.

Legile care reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendum-urilor sunt:

a)               Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare;

b)               Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare;

c)               Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare;

d)               Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e)     Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

În baza actelor normative sus menţionate au fost organizate mai multe scrutine naţionale în perioada 2004-2009 dintre care amintim: alegerile pentru Parlamentul României şi pentru Preşedintele României din 28 noiembrie 2004, referendumul privind demiterea Preşedintelui României din 19 mai 2007, alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007, referendumul privind introducerea scrutinului uninominal pentru alegerea parlamentarilor români din 25 noiembrie 2007, alegerile pentru administraţia publică locală din 1 iunie 2008, alegerile pentru Parlamentul României din 30 noiembrie 2008, alegerile pentru Parlamentul European din 7 iunie 2009, referendumul privind trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari din 22 noiembrie 2009 şi alegerile pentru Preşedintele României din 22 noiembrie 2009.

În baza atribuţiilor conferite de lege, Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat rapoarte de analiză şi evaluare a modului de organizare a scrutinelor amintite mai sus, care au fost puse la dispoziţia Parlamentului şi date publicităţii sub forma unor Cărţi Albe. Acestea au reliefat în mai multe rânduri, lipsa coerenţei legislative în domeniu, determinată de multitudinea actelor normative existente, lipsa clarităţii actelor normative în domeniu şi limitarea accesibilităţii determinate de modificările succesive ale legislaţiei specifice, lipsa sistematizării regulilor, care să guverneze activitatea administraţiei electorale, în aşa fel încât sistemul normativ să fie înţeles de toţi şi, prin urmare, să fie în mod facil controlabil, lipsa unei terminologii unitare, lipsa coroborării regulilor, conceptelor şi instituţiilor juridice utilizate pentru diferitele tipuri de scrutine.

Astfel, încă din anul 2008 prin raportul asupra organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul respectiv, Autoritatea Electorală Permanentă a propus unificarea dispoziţiilor legale privind listele electorale, logistica electorală, organismele electorale, campania electorală, depunerea candidaturilor, desfăşurarea votării, contravenţiile şi sancţiunile, contenciosul electoral şi obligaţiile autorităţilor publice.

Având în vedere cele de mai sus, toate propunerile de modificare a legislaţiei electorale iniţiate de către Autoritatea Electorală Permanentă şi adoptate de către Guvern prin ordonanţe de urgenţă s-au circumscris obiectivului de unificare şi armonizare a normelor de procedură electorală.

Aceste eforturi s-au concretizat în instituirea aceleiaşi modalităţi de operaţionalizare a normelor electorale şi a aceluiaşi mod de stabilire a succesiunii operaţiunilor electorale, în stabilirea de proceduri comune privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale, logistica electorală, înfiinţarea organismelor electorale, campania electorală, desfăşurarea votării, contenciosul electoral şi controlul respectării dispoziţiilor legale.

Un alt aspect sesizat de Autoritatea Electorală Permanentă este lipsa unei securităţi adecvate a alegerilor care a condus la instaurarea unui climat de neîncredere în corectitudinea alegerilor. La aceasta se adaugă şi impunitatea de facto[1] de care se bucură alegătorii care votează de mai multe ori la acelaşi scrutin sau fără a avea acest drept din cauza dificultăţii probării acestora.

Având în vedere cele de mai sus, Autoritatea Electorală Permanentă a derulat la alegerile parlamentare parţiale organizate în anul 2010, un „Proiect pilot privind Informatizarea secţiilor de votare”  care a avut ca scop semnalarea tentativelor de vot ilegal.

Proiectul pilot s-a bazat pe un sistem informatic care asigura colectarea într-o bază de date centrală a CNP – urilor alegătorilor care şi-au exercitat dreptul de vot şi verificarea existenţei CNP – urilor alegătorilor în Registrul electoral corespunzător Colegiului. Ca variantă de rezervă în situaţia în care conexiunea la Internet nu a fost funcţională sau a fost aglomeraţie la secţia de votare, verificarea in Registrul electoral şi colectarea CNP – urilor s-a putut face prin SMS. Situaţiile atipice (CNP – uri duble, CNP – uri omise din listele electorale, CNP – uri invalide existente in actele de identitate) au fost soluţionate de operatori cu un rol special care au funcţionat în cadrul unui Call Center. După închiderea secţiilor de votare modulul de verificare a CNP – urilor a fost dezactivat şi a fost activat modulul de colectare a datelor din procesele verbale. Operatorii au completat procesele verbale într-un formular electronic, care le-a semnalat erorile din cheile de validare dacă a fost cazul, şi care au fost transmise Biroului Electoral Central, centralizarea rezultatelor votării fiind făcută în cel mult 2 ore de la încheierea votării.

Totodată prin contorizare automată, la fiecare oră, a numărului total de CNP – uri colectate a fost posibilă prezentarea exhaustivă a prezenţei la vot, iar prin interpretarea informaţiilor obţinute din prelucrarea CNP – urilor alegătorilor prezenţi la vot, prezenţa la vot a putut fi defalcată pe sexe si pe grupe de vârste.

 

 

SCHIMBĂRI PRECONIZATE

 

Prezentul proiect are în vedere îndeplinirea următoarelor obiective:

• Uniformizarea soluţiilor legale disparate existente în legislaţia actuală, precum şi reglementarea pentru prima dată a unor situaţii juridice semnalate de practica electorală;
• Coroborarea regulilor, conceptelor şi instituţiilor juridice specifice diferitelor tipuri de scrutine;
• Simplificarea mijloacelor de acţiune a administraţiei electorale prin coerenţa şi predictibilitatea procedurilor;
• Asigurarea stabilităţii procedurilor electorale şi indirect a predictibilităţii actului de administraţie electorală;
• Implementarea procedurilor necesare pentru prevenirea fraudelor electorale.

Astfel, prezenta propunere legislativă urmăreşte integrarea într-un act normativ unic a legislaţiei electorale însă nu prin preluarea tale quale a soluţiilor legislative din actele concentrate ci prin examinarea şi prelucrarea acestora prin prisma cerinţelor sociale actuale şi de perspectivă.

Pentru redactarea prezentei propuneri legislative s-a recurs la inventarierea  tuturor actele normative din domeniul electoral, la încadrarea acestora pe categorii tematice, precum şi la analiza instituţiilor juridice, a conceptelor şi a noţiunilor exprimate prin actele respective.

În cadrul activităţii de documentare care a stat la baza elaborării prezentei propuneri legislative au fost utilizate instrumentele juridice internaţionale în domeniu, legislaţia electorală a statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi a Canadei, practica Biroului Electoral Central, jurisprudenţa în materie electorală a Curţii Constituţionale şi a instanţelor judecătoreşti, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, studiile elaborate de Comisia de la Veneţia şi Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală, precum şi literatura de specialitate în domeniu. Totodată, la elaborarea prezentei propuneri legislative a fost avută în vedere bogata experienţă practică dobândită de Autoritatea Electorală Permanentă ca urmare a scrutinelor la a căror pregătire şi organizare a contribuit.

 

Prezenta propunere legislativă cuprinde 14 capitole şi 56 de anexe.

În cadrul Capitolului I – Dispoziţii generale sunt definiţi termenii specifici şi principiile care stau la baza prezentei propuneri legislative, precum şi conceptele şi noţiunile de bază. Totodată, sunt reglementate modalitatea de participare a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a alianţelor electorale la procesul electoral, data şi orele de desfăşurare a votării, perioada electorală, documentele în baza cărora se votează, locul de exercitare a dreptului de vot, modurile de scrutin şi tipurile de referendum naţional şi local.

Astfel, principiile care stau la baza prezentei propuneri legislative sunt principiul universalităţii, principiul libertăţii, principiul egalităţii, principiul corectitudinii, principiul periodicităţii, principiul pluralismului şi principiul stabilităţii dreptului electoral.

Universalitatea dreptului de vot şi de a fi ales exprimă ideea că toţi cetăţenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi. Aceasta este o posibilitate juridică, generală şi abstractă, recunoscută de către Constituţie fiecărui cetăţean, exerciţiul efectiv al acestui drept depinzând de fiecare cetăţean în parte.

În ceea ce priveşte libertatea dreptului de vot şi de a fi ales aceasta este definită ca posibilitatea cetăţeanului de a participa sau nu la alegeri şi de a-şi exprima opţiunea în favoarea unei liste de candidaţi sau a unui candidat pe care îl preferă, în care caz libertatea de formare a opiniei este crucială.

Egalitatea dreptului de vot şi de a fi ales reflectă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Egalitatea dreptului de vot presupune pe de o parte, ca fiecare alegător să aibă dreptul la un singur vot – regula „un om –un vot” şi, pe de altă parte, ca importanţa votului fiecărui cetăţean să fie aceeaşi cu cea a tuturor celorlalţi cetăţeni, ceea ce are numeroase consecinţe, începând cu stabilirea numărului de mandate care sunt disputate în fiecare circumscripţie electorală şi până la modalitatea de stabilire a rezultatelor scrutinului.

În privinţa dreptului de a fi ales egalitatea îmbracă forma egalităţii de şanse între candidaţi, respectiv egalitatea accesului la timpii de antenă furnizaţi de serviciile publice de televiziune şi radioteleviziune precum şi la subvenţiile de la bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Acestea sunt întemeiate pe ponderea partidelor politice care participă la alegeri în spectrul politic care se manifestă prin rezultatele obţinute la ultimele alegeri, importanţa acestora în parlament precum şi prin numărul de candidaturi definitive pe care acestea le propun.

Alegerile  democratice corecte sunt o expresie a suveranităţii poporului, libera expresie a celor ce asigură bazele autorităţii si legitimităţii guvernării. Alegerile corecte servesc rezolvării paşnice a competiţiilor pentru putere politică în interiorul unei ţări şi astfel sunt importante în menţinerea păcii si a stabilităţii. Acolo unde guvernările sunt legitimate prin  alegeri corecte, riscurile derapajelor nedemocratice sunt reduse. Corectitudinea alegerilor este o condiţie necesară  pentru o guvernare democratică, pentru că reprezintă motorul prin care cetăţenii unei ţări îşi exprima liber voinţa, pe o bază stabilită legal, în  privinţa celor care vor avea legitimitatea de a guverna în numele şi interesele lor.

Totodată, una din modalităţile de concretizare efectivă a principiului corectitudinii o reprezintă faptul că întreaga activitate de organizare şi desfăşurare a alegerilor se desfăşoară sub directa conducere şi sub controlul cetăţenilor şi al formaţiunilor politice, precum şi faptul că activitatea de conducere a birourilor şi oficiilor electorale se realizează în mod colectiv şi potrivit principiului majorităţii.

Mai mult, prezenta propunere legislativă stabileşte posibilitatea monitorizării procesului electoral de observatori din partea organizaţiilor neguvernamentale româneşti care au ca obiect principal de activitate apărarea valorilor democraţiei şi a drepturilor omului, observatori din partea unor organisme şi instituţii europene şi internaţionale, precum şi de delegaţi ai presei scrise şi audiovizuale româneşti şi străine.

Principiul periodicităţii este concretizat de prevederile art. 2 alin. 1 din Constituţia României care stabilesc că  „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”, de dispoziţiile art. 63 şi 83 din acelaşi act normativ care stabilesc durata mandatului Camerei  Deputaţilor şi Senatului la 4 ani şi că durata mandatul preşedintelui României este de 5 ani dar şi de dispoziţiile art. 24 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 care prevăd că mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judeţean, este de 4 ani.

Aceste prevederi constituţionale sunt însă prea vagi pentru a asigura respectarea corectă a principiului periodicităţii alegerilor. Prezenta propunere legislativă urmăreşte ca alternarea mandatelor să se efectueze la date prestabilite ceea ce va asigura realizarea corectă a periodicităţii alegerilor prevăzută de constituţie.

Principiul pluralismului prevăzut de prezenta propunere legislativă este o expresie particulară a principiului constituţional al pluralismului şi se referă la necesitatea existenţei unei competiţii în cadrul fiecărei alegeri, aceasta fiind fundamentul democraţiei constituţionale.

Principiul stabilităţii dreptului electoral reprezintă un deziderat care trebuie să fie asumat de legiuitor pentru a garanta securitatea juridică a alegătorilor şi a competitorilor electorali.

Una din noutăţile propuse de prezentul proiect este modificarea zilei de votare în străinătate, în statele în care datorită diferenţei de fus orar votarea organizată duminica ar urma să se încheie după ora 21.00 a României, votarea urmând să aibă loc sâmbăta, între orele locale 7.00-21.00.

Totodată, ca o expresie a principiului periodicităţii alegerilor, alegerile pentru Parlament şi pentru Preşedinte vor avea loc în a treia duminică a lunii noiembrie a anului în care mandatul acestora expiră iar alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale vor avea loc în prima duminică a lunii iunie a anului în care mandatul acestora expiră.

Perioada electorală este pentru toate alegerile de 90 de zile iar pentru referendum-uri de 45 de zile.

Alegătorii vor putea vota numai la secţiile de votare unde au fost înscrişi în prealabil în listele electorale.

Capitolul II – Înregistrarea alegătorilor stabileşte elementele componente ale registrului electoral, dreptul de acces la registrul electoral, înscrierea şi radierea  alegătorilor din registrul electoral, inclusiv a alegătorilor comunitari, procedura de actualizare şi îndreptare a omisiunilor din Registrul electoral, responsabilităţile autorităţilor publice în actualizarea registrului electoral, precum şi procedura de întocmire a listelor electorale.

Registrul electoral este o evidenţă informatizată la nivel naţional a alegătorilor, gestionată de Autoritatea Electorală Permanentă.  Registrul electoral cuprinde următoarele date ale fiecărui alegător:  numele şi prenumele;  numele şi prenumele părinţilor; data şi locul naşterii;  sexul;  codul numeric personal;  domiciliul;  reşedinţa;  seria şi numărul actului de identitate;  adresa de corespondenţă;  istoricul participării la vot; numărul secţiei de votare unde este arondat conform domiciliului sau unde şi-a exprimat dorinţa de a vota şi adresa localului de vot; menţiuni privind interdicţii. Registrul electoral conţine şi informaţii privind alegătorii comunitari care votează la alegerile pentru Parlamentul European, respectiv la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Una din principalele noutăţi ale acestui capitol este renunţarea la listele speciale şi suplimentare în care erau înscrişi alegătorii care în ziua votării se aflau în altă localitate decât cea de domiciliu sau alegătorii care în ziua votării se aflau în străinătate. Fiecare alegător care doreşte să voteze la o secţie de votare din străinătate sau la o secţie de votare din ţară, alta decât cea unde a fost arondat conform domiciliului trebuie să formuleze o cerere în acest sens, până cel mai târziu cu 25 de zile înaintea votării.

Alegătorii fără locuinţă vor vota la prima secţie de votare din unitatea -teritorială care le-a eliberat actul de identitate.

Totodată, pentru a se asigura o acurateţe mai mare a listelor electorale, primarii vor avea posibilitatea de a solicita Autorităţii Electorale Permanente îndreptarea omisiunilor sau erorilor din Registrul electoral care privesc alegătorii din unitatea lor administrativ-teritorială.

Capitolul III – Organizarea administrativ-teritorială electorală reglementează circumscripţiile electorale, colegiile uninominale, secţiile de votare şi registrul secţiilor de votare.

Delimitarea şi numerotarea colegiilor uninominale este cea prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 802/2008 pentru aprobarea primei delimitări a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu rectificările ulterioare.

Prezenta propunere legislativă introduce avizul conform al Autorităţii Electorale Permanente ca etapă în delimitarea secţiilor de votare. Această modificare are ca scop prevenirea încălcării dispoziţiilor legale privind norma de locuitori pe fiecare secţie de votare (una din problemele întâmpinate la scrutinele anterioare).

Capitolul IV –  Administraţia Electorală este împărţit în două secţiuni denumite Autoritatea Electorală Permanentă şi Birourile electorale.

În prima secţiune sunt detaliate organizarea, scopul, funcţiile şi atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente. S-a procedat numai la actualizarea atribuţiilor Autorităţii Electorale Permanente ca urmare a modificărilor legislative survenite ulterior înfiinţării acesteia.

În a doua secţiune sunt reglementate Corpul funcţionarilor electorali, statutul şi cazurile de înlocuire a membrilor birourilor electorale, statutul personalului din cadrul aparatului tehnic de lucru al biroului electoral, precum şi formarea, componenţa şi atribuţiile fiecărui tip de birou electoral, începând cu Biroul Electoral Central şi până la nivelul birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Înfiinţarea corpului funcţionarilor electorali răspunde necesităţii de a asigura stabilitatea în funcţii a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, precum şi necesităţii de a defini grupul ţintă al instruirilor organizate de Autoritatea Electorală Permanentă şi al evaluărilor profesionale efectuate de aceasta.

Pentru efectuarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, următoarele categorii de birouri electorale:

a) Biroul Electoral Central pentru toate alegerile şi referendum-urile naţionale;

b) birouri electorale judeţene pentru toate alegerile şi referendum-urile naţionale, precum şi pentru referendum-urile locale organizate la nivel judeţean;

c) birouri electorale de municipiu, oraş, comună pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru referendum-urile locale organizate la nivel de municipiu, oraş sau comună;

d) biroul electoral al Municipiului Bucureşti pentru alegerile parlamentare, alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru referendum-urile locale organizate la nivelul Municipiului Bucureşti;

e) birouri electorale de sector al Municipiului Bucureşti pentru toate alegerile şi referendum-urile naţionale, precum şi pentru referendum-urile locale organizate la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti;

f) biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate pentru alegerile parlamentare, prezidenţiale, alegerile pentru Parlamentul European şi referendum-urile naţionale;

g) birouri electorale ale secţiilor de votare din ţară pentru toate alegerile şi referendum-urile naţionale, precum şi pentru referendum-urile locale;

h) birouri electorale ale secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile parlamentare, prezidenţiale, alegerile pentru Parlamentul European şi referendum-urile naţionale.

În vederea reglementării componenţei şi a atribuţiilor acestora au fost preluate prevederile legale în vigoare.

Capitolul V –  Logistica electorală conţine prevederi referitoare la sediile birourilor electorale, localul de vot , urnele de vot, cabinele de vot, ştampilele electorale, buletinele de vot, sistemul informatic electoral naţional, circuitul materialelor necesare votării şi finanţarea procesului electoral.

Un element de noutate este permanentizarea localurilor secţiilor de votare şi certificarea acestora de către Autoritatea Electorală Permanentă, acestea fiind premizele investiţiilor viitoare în infrastructura electorală.

Caracteristicile tehnice ale urnelor de vot şi ale cabinelor de vot vor fi stabilite de către Autoritatea Electorală Permanentă. La scrutinele naţionale cu o singură circumscripţie, buletinele de vot vor fi asigurate de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. Totodată, ştampilele cu menţiunea „Votat” vor fi executate de Regia Autonomă „Monetăria Statului”.

Sistemul informatic electoral naţional reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumului.

Principalele componente ale Sistemului informatic electoral naţional sunt reprezentate de Registrul electoral, Registrul secţiilor de votare, Sistemul informatic de monitorizare  a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal şi Sistemul informatic de centralizare a rezultatelor votării, repartizare şi atribuire a mandatelor

Pentru finanţarea procesului electoral se constituie Fondul pentru alegeri generale la termen aflat la dispoziţia Guvernului, pe baza propunerilor Autorităţii Electorale Permanente, ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale Ministerului Afacerilor Externe. Această propunere este fundamentată pe constatarea faptului că modernizarea şi standardizarea logisticii electorale nu poate fi realizată decât prin alocarea unor importante resurse financiare intre perioadele electorale, fapt ce ar permite ulterior importante economii la bugetul de stat.

Achiziţia pachetelor de servicii şi aplicaţii informatice necesare pentru centralizarea rezultatelor alegerilor a întâmpinat numeroase obstacole, in primul rând deoarece în acest moment finanţarea procesului electoral se face după începerea perioadei electorale, iar in al doilea rând din cauza termenelor lungi pe care le implică procedura achiziţiilor publice.

Capitolul VI – Candidaturile reglementează condiţiile de fond şi de formă pe care trebuie să le îndeplinească atât cetăţenii români cât şi cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene pentru a-şi depune candidatura la alegeri.

La toate tipurile de alegeri, candidaturile se depun până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea votării.

Propunerile de candidaţi ale formaţiunilor politice se depun în scris, în 3 exemplare originale, sub semnătura organelor împuternicite să prezinte candidaturi, potrivit statutului partidului politic sau al organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, respectiv potrivit protocolului de asociere, în cazul alianţelor politice şi electorale. Acestea cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidaţilor, circumscripţia electorală şi colegiul uninominal, după caz, funcţiile pentru care aceştia candidează, precum şi denumirea formaţiunii politice.

Candidaţii pot reprezenta o singură formaţiune politică trebuind să facă parte din partidul politic respectiv sau, după caz, dintr-un partid politic, membru al alianţei, care îi propun.

Apartenenţa politică a candidatului pentru funcţia de Preşedinte al României la partidul politic, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau la unul dintre membrii alianţei politice sau alianţei electorale care îl propune nu constituie o condiţie pentru a candida.

La alegerile pentru Preşedintele României, candidatul propus de o formaţiune politică trebuie să fie susţinut şi de 1% din alegătorii înscrişi în registrul electoral la data la care a fost adusă la cunoştinţă publică data alegerilor.

Listele de candidaţi pentru Parlamentul European, consiliul local şi consiliul judeţean trebuie să asigure reprezentarea ambelor sexe sub sancţiunea respingerii întregii liste.

Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de mandate, cu până la un sfert din numărul mandatelor; fracţiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora.

Propunerile de candidaţi independenţi trebuie să fie susţinute de cel puţin 1% din alegătorii care îşi au domiciliul în circumscripţia sau în colegiul în care aceştia candidează.

Propunerile de candidaţi trebuie să fie însoţite de copiile actelor de identitate ale candidaţilor, declaraţiile de acceptare a candidaturii, dovada constituirii garanţiei financiare, declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor, declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia. În cazul candidaţilor independenţi, acestea trebuie să conţină şi lista susţinătorilor. Declaraţiile se fac în câte trei exemplare, se semnează şi se datează olograf de către candidaţi.

Lipsa declaraţiei de avere, a declaraţiei de interese sau a declaraţiei pe propria răspundere în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia nu atrage respingerea candidaturii.

Având în vedere practica electorală din alte state membre ale Uniunii Europene (Austria, Cehia, Grecia, Irlanda, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Regatul Ţărilor de Jos, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord), precum şi practica naţională la alegerile parlamentare, prezentul proiect propune în vedere reducerii numărului candidaturilor neserioase, instituirea obligaţiei ca o dată cu depunerea candidaturilor să fie depusă şi o garanţie financiară care va fi restituită competitorilor electorali şi candidaţilor independenţi care vor obţine 1% din numărul total de voturi valabil exprimate.

Renunţarea la candidatură se face în scris de către candidat la biroul electoral care a înregistrat candidatura până la data rămânerii definitive a candidaturilor.

Competitorii electorali pot retrage propunerile de candidaţi şi pot depune alte propuneri până la data limită de depunere a candidaturilor. Retragerea propunerilor de candidaţi se face în scris la biroul electoral care a înregistrat candidatura de către organele împuternicite să prezinte candidaturi, potrivit statutului partidului politic sau al organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, respectiv potrivit protocolului de asociere, în cazul alianţelor politice şi electorale.

În cazul unei renunţări la candidatură după data limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu au posibilitatea înlocuirii acesteia.

O  persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar. O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de preşedinte al consiliului judeţean. O persoană nu poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de primar şi pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean.

O persoană nu poate candida, în acelaşi timp, sub sancţiunea nulităţii ambelor candidaturi, pentru un mandat de deputat şi pentru un mandat de senator.

În cazul decesului unui candidat la Parlamentul European, la consiliul local sau la consiliul judeţean intervenit după data imprimării buletinelor de vot acesta rămâne înscris în buletinul de vot.

În cazul decesului unui candidat propus de un competitor electoral la funcţia de Preşedinte al României, preşedinte de consiliu judeţean sau de primar, de deputat sau de senator intervenit după data limită de depunere a candidaturilor dar până la imprimarea buletinelor de vot acesta poate fi înlocuit în termen de 24 de ore de la deces. Termenele pentru introducerea contestaţiilor şi pentru soluţionarea acestora sunt de 24 de ore.

În cazul decesului unui candidat la funcţia de Preşedinte al României, preşedinte de consiliu judeţean sau de primar intervenit după imprimarea buletinelor de vot acesta nu poate fi înlocuit şi rămâne înscris pe buletinul de vot.

Dacă la alegerile pentru Preşedintele României participă numai doi candidaţi dintre care unul decedează după data limită de depunere a candidaturilor sau în turul al doilea, alegerile se anulează de către Curtea Constituţională şi se organizează noi alegeri în cel mult 45 de zile de la data anulării, cu reducerea la jumătate a termenelor prevăzute de prezenta lege. Data alegerilor şi calendarul acestora sunt stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central. Birourile electorale constituite la data anulării alegerilor îşi continuă activitatea.

În cazul în care la alegerile pentru preşedintele unui consiliu judeţean sau pentru un primar participă numai doi candidaţi dintre care unul decedează după data limită de depunere a candidaturilor sau în turul al doilea, alegerile pentru funcţia respectivă se anulează de către Biroul Electoral Central şi se organizează alegeri parţiale pentru funcţia respectivă în termen de 90 de zile de la data publicării rezultatului alegerilor generale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În situaţia în care într-un colegiu uninominal la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat participă numai doi candidaţi dintre care unul decedează după data limită de depunere a candidaturilor, fără a fi înlocuit, acesta va fi înscris în buletinul de vot. În cazul decesului unui candidat la funcţia de deputat sau de senator intervenit după imprimarea buletinelor de vot acesta nu poate fi înlocuit şi rămâne înscris în buletinul de vot.

Capitolul VII – Campania electorală şi campania pentru referendum include prevederi privind durata campaniei electorale şi a campaniei pentru referendum, repartizarea timpilor de antenă, campania prin mass-media audiovizuală cu referire la tipuri de emisiuni, sondajele de opinie cu conţinut electoral, afişajul electoral, dreptul la replică şi la rectificare al candidaţilor, campania electorală prin mass-media scrisă şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Legislaţia electorală în vigoare nu sancţionează actele de propagandă electorală efectuate înainte de începerea campaniei electorale, un astfel de demers fiind dificil dacă nu imposibil, din moment ce orice activitate a formaţiunilor politice poate fi interpretată ca act de propagandă electorală.

În urma analizării legislaţiei electorale din celelalte state membre ale Uniunii Europene    s-a constatat că există state care nu reglementează data începerii campaniei electorale (Danemarca, Austria), state care o reglementează de o manieră flexibilă (Germania-unde potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale Federale „campania electorală intensivă” poate începe odată cu declanşarea perioadei electorale, respectiv cu 7-9 luni înaintea datei votării) şi state care o reglementează de o manieră strictă (Belgia – 3 luni; Grecia – odată cu începerea perioadei electorale; Letonia-120 de zile; Luxemburg – 5 săptămâni; Estonia – 40 de zile; Slovacia – 21 de zile; Slovenia – 30 de zile; Spania – 15 zile)

Având în vedere practica electorală a statelor membre ale Uniunii Europene cum ar fi Belgia, Austria şi Germania dar şi necesitatea corelării cu dispoziţiile Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale care stabilesc că finanţarea campaniilor electorale poate începe la data declanşării perioadei electorale, prezentul proiect urmăreşte stabilirea unei delimitări între propaganda electorală desfăşurată până la rămânerea definitivă a candidaturilor şi propaganda electorală desfăşurată după această dată.

Astfel, au fost prevăzute limitativ activităţile care pot fi desfăşurate de formaţiunile politice şi potenţialii candidaţi, respectiv, mitinguri, adunări, marşuri, distribuirea de pliante şi alte materiale tipărite, publicitate prin presa scrisă, afişaj electoral în spaţii aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice private.

După data rămânerii definitive a candidaturilor, competitorii electorali şi candidaţii independenţi primesc timpi de antenă şi locuri speciale de afişaj electoral pe domeniul public.

Afişajul electoral pe domeniul public cu excepţia locurilor speciale de afişaj electoral şi a panotajului stradal a fost interzis cu scopul de a asigura un control mai bun asupra afişajului electoral şi pentru a evita haosul provocat pe domeniul public cu prilejul campaniilor electorale.

4/5 din timpii de antenă se repartizează partidelor politice parlamentare care participă la alegeri, în funcţie de numărul de candidaturi definitive iar 1/5 din timpii de antenă se repartizează formaţiunilor politice neparlamentare, în funcţie de numărul de candidaturi definitive;

Până la calcularea timpilor de antenă, partidele politice parlamentare, alianţele acestora şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament primesc timpi de antenă proporţional cu ponderea lor parlamentară.

Fiecare candidat independent va avea dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei prin mass-media audiovizuală, care nu sunt incluse în timpii de antenă prevăzuţi pentru formaţiunile politice. Candidaţii independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul Bucureşti şi cei din municipiile reşedinţă de judeţ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi interval de timp de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei prin mass-media audiovizuală.

Primesc timpi de antenă la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune competitorii electorali care au candidaturi definitive la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat în cel puţin 50% din colegiile uninominale din 15 judeţe, precum şi  competitorii electorali care au candidaturi definitive la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale din 15 judeţe.

În cazul referendumului naţional, primesc timpi de antenă numai formaţiunile politice reprezentate în Parlament, proporţional cu ponderea lor parlamentară. În cazul referendumului naţional privind demiterea preşedintelui, Preşedintele României suspendat şi formaţiunile politice parlamentare care îl susţin au dreptul la jumătate din timpii de antenă alocaţi referendumului naţional. Cealaltă jumătate din timpii de antenă alocaţi referendumului naţional este repartizată în mod egal formaţiunilor politice parlamentare care sprijină demiterea Preşedintelui României.

Capitolul VIII – Votarea reglementează pregătirea, desfăşurarea şi suspendarea votării, procedurile speciale de votare şi încheierea votării.

Una din principalele noutăţi propuse de prezentul capitol vizează implementarea Sistemului informatic de monitorizare  a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Acest sistem presupune introducerea unui calculator conectat la internet sau a unui dispozitiv dedicat, în fiecare secţie de votare şi prezenţa în secţia de votare a unui operator. Scopul acestui sistem este de a verifica prin intermediul unei aplicaţii centralizate identitatea persoanelor care se prezintă la vot precum şi dacă acestea au dreptul sa voteze (se va verifica dacă nu au drepturile electorale suspendate, dacă nu au mai votat în altă secţie de votare, dacă sunt pe lista respectivei secţii, etc.). Având în vedere că 80% din localurile secţiilor de votare sunt situate în spaţii de învăţământ, implementarea sistemului poate fi realizată cu costuri foarte mici.

Totodată, Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte prin hotărâre în cel mult 5 zile de la data începerii perioadei electorale, proceduri speciale de votare pentru persoanele nevăzătoare şi modelele buletinelor de vot speciale destinate acestora.

Capitolul IX – Observarea alegerilor şi a referendumului conţine reglementări privind procedura de acreditare a observatorilor organizaţiilor neguvernamentale şi a reprezentanţilor mass-media. Totodată, acest capitol introduce un instrument legal de evidenţă a  organizaţiilor neguvernamentale care au în obiectul de activitate apărarea democraţiei, a statului de drept, a drepturilor omului sau observarea alegerilor, după caz şi sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor, precum şi a instituţiilor mass-media care doresc să observe alegerile sau referendum-uri  denumit Registrul observatorilor electorali.

            Capitolul X – Stabilirea rezultatului votării este structurat în 7 secţiuni: Consemnarea rezultatelor votării, Centralizarea rezultatelor votării, Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator, Atribuirea mandatului de Preşedinte al României, Atribuirea mandatelor de parlamentar european, Atribuirea mandatului de ales local, Validarea rezultatului referendumului.

Acest capitol preia dispoziţiile legale în vigoare.

Capitolul XI – Alegerile parţiale include proceduri privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale, precum şi reglementări specifice pentru alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi alegerile parţiale pentru autorităţile administraţiei publice locale. Spre deosebire de reglementarea actuală, în cazul organizării de alegeri locale parţiale în mai multe circumscripţii electorale ale aceluiaşi judeţ nu se vor mai organiza birouri electorale judeţene.

            Capitolul XII – Contenciosul electoral prezintă detaliat categoriile  de plângeri şi contestaţii care sunt de competenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare, birourilor electorale comunale, orăşeneşti şi municipale, birourilor electorale de sector, etc. până la nivelul Biroului Electoral Central.

Este reglementată situaţia anulării votării la o secţie de votare,  competenţa secţiilor de contencios-administrativ ale tribunalelor, competenţa secţiilor de contencios-administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, competenţa secţiei de contencios-administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Contenciosul electoral prin Curtea Constituţională.

Sunt identificaţi titularii dreptului de sesizare, documentele care se depun, termenele de introducere şi soluţionare a cererilor, plângerilor, contestaţiilor şi a recursurilor, soluţionarea cererilor, plângerilor, contestaţiilor şi recursurilor, soluţiile pe care le pot da birourile electorale şi procedura reluării alegerilor şi a referendumului.

Având în vedere decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din  2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României prin care România a fost condamnată pentru încălcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie şi a art. 13 din Convenţie coroborat cu art. 3 din Protocolul nr. 1, prezentul proiect urmăreşte să asigure posibilitatea tuturor cetăţenilor şi a competitorilor electorali de a contesta în justiţie actele adoptate de birourile electorale.

Spre deosebire de reglementarea anterioară, activitatea de soluţionare a litigiilor electorale a fost dată în competenţa instanţelor de contencios-administrativ.

Deciziile de anulare a votării la o secţie de votare pot fi luate numai în anumite cazuri, limitativ enumerate, fiind supuse întotdeauna examenului de către instanţele de contencios – administrativ. Votarea se reia numai în secţiile de votare unde s-a anulat votarea.

Capitolul XIII –  Contravenţii şi sancţiuni stabileşte faptele care reprezintă contravenţii, sancţiunile aplicabile şi persoanele care pot constata şi sancţiona contravenţiile în materie electorală. Printre altele, este sancţionată distribuirea sau primirea de materiale de propagandă electorală, de orice tip, cu excepţia tipăriturilor.

Capitolul XIV conţine dispoziţii tranzitorii şi finale,

Anexele la prezenta propunere legislativă operaţionalizează prevederile legii şi privesc modelul listei membrilor organizaţiei cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale,  modelul cererii de organizare a referendumului pentru demiterea primarului/preşedintelui consiliului judeţean, respectiv pentru dizolvarea consiliului local/consiliului judeţean, modelul cererii de înregistrare în Registrul Electoral a alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, modelul cererii de înscriere a alegătorului comunitar în Registrul Electoral, modelul listei electorale, denumirea şi numerotarea circumscripţiilor electorale  pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, denumirea şi numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti  pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Modelul declaraţiei pe proprie răspundere care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la depunerea candidaturii, modelele ştampilelor electorale, modelele buletinelor de vot, procesele verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, precum şi modelul declaraţiei pe propria răspundere pe care o completează alegătorul care potrivit sistemului informatic a votat de două sau mai multe ori.

 

IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC AL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

 

IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT PENTRU ANUL ÎN CURS

Prin promovarea acestui act normativ nu se aduc modificări în volumul bugetului general consolidat ci numai în structura acestuia.

 

EFECTELE PROIECTULUI DE ACT NORMATIV ASUPRA LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE

Sunt abrogate orice prevederi contrare precum şi

a)               Art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008;

b)               Titlul I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările ulterioare;

c)               Legea nr. 33/2007  privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

d)               art. 35 alin. (3)-(8) din Legea nr. 334/2006  privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 22 iulie 2010;

e)               Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

f)                Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

g)               art. 29 şi art. 88 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007

h)               Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000;

i)                Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.93/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 14 octombrie 2003, aprobată prin Legea nr.542/2003;

j)                Hotărârea Guvernului nr. 720/2000 privind listele electorale permanente publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 22 august 2000;

Prezenta propunere legislativă este conformă cu legislaţia comunitară, respectiv:

Directiva Consiliului nr. 93/109/CE din 6 decembrie 1993 care stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului de vot şi de a candida în alegerile pentru Parlamentul European de către cetăţenii Uniunii Europene care locuiesc într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 329 din 30 decembrie 1993;

Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal direct, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 278 din 8 octombrie 1976, cu modificările ulterioare;

Directiva Consiliului 94/80/CE din 19 decembrie 1994 privind stabilirea modalităţilor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales la alegerile municipale pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 368 din 31 decembrie 1994, cu modificările ulterioare.

 

CONSULTĂRILE EFECTUATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

Au fost consultate partidele politice parlamentare, partidele politice neparlamentare şi organizaţiile neguvernamentale de profil.

 

ACTIVITĂŢI DE INFORMARE PUBLICĂ PRIVIND ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

            Prezentul proiect a fost afişat pe pagina de internet a Autorităţii Electorale Permanente în data de 25 ianuarie 2011.

 

MĂSURI DE IMPLEMENTARE

Hotărâri ale Guvernului şi hotărâri ale Autorităţii Electorale Permanente.

 

Faţă de cele de mai sus, a fost elaborată prezenta propunere legislativă, pe care o supunem Parlamentului spre adoptare.

 

 

INIŢIATORI: