Numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral pentru alegerile locale parțiale din data de 11 iunie 2017

Numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral pentru alegerile locale parțiale din data de 11 iunie 2017

Potrivit Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.

Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară.

Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Anexa nr. 1 cuprinde numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral pentru alegerile locale parțiale din data de 11 iunie 2017, pe vârstă, sex, localități, secții de vot și mediu (urban/rural).

Anexa nr. 2 cuprinde numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral pentru alegerile locale parțiale din data de 11 iunie 2017, pe sex, localități și mediu (urban/rural).

Ana Maria Pătru, preşedintele AEP: Votul prin corespondenţă este gestionat de Poştă şi MAE

Ana Maria Pătru, preşedintele AEP: Votul prin corespondenţă este gestionat de Poştă şi MAE

Adevărul: De ce credeţi că românii s-au înscris în număr atât de mic în Registrul Electoral?

Ana Maria Pătru: Cred că e vorba de un complex de cauze, obiective, dar şi subiective. Înscrierea în Registrul electoral a românilor din diaspora este o procedură complet nouă şi cetăţenii sunt sceptici.

În plus, am remarcat că s-a propagat printre ei informaţia greşită că trebuie să bată drumul până la ambasade sau consulate ca să depună personal documentele, când, de fapt, le puteau trimite şi prin poştă. Acum le pot transmite şi pe e-mail, potrivit ordonanţei de urgenţă adoptate de guvern la sfârşitul lunii august. Procedura nu este greoaie, dar ţine în mare măsură şi de voinţa cetăţeanului.

Nu consider justificată invocarea lipsei de informare, eu sunt convinsă că informaţia a ajuns la cetăţenii din diaspora şi o dovadă este faptul că s-au înscris în Registrul electoral peste 9 mii de români din 2.209 localităţi din toate colţurile lumii. Şi vă pot da ca exemplu Australia, de unde au venit cereri pentru votul prin corespondenţă din 76 de localităţi, Statele Unite, cu 99 de localităţi sau Canada, cu 68 de localităţi. Au solicitat înscrierea în Registrul electoral cetăţeni din ţări europene, dar şi din Africa de Sud, Coreea de Sud, Tunisia, Mali, Noua Zeelandă, Vietnam, Cuba sau China.

Ce a făcut, concret, AEP pentru a susţine campania de înscriere în Registrul Electoral?

Am tot răspuns la această întrebare şi nu vreau să mă repet, doar intraţi pe site-ul AEP, pe pagina de Facebook, pe canalul de Youtube, pe Twitter şi veţi vedea zeci de videoclipuri, materiale informative gen ghiduri, pliante, anunţuri, ştiri, precum şi dialoguri interactive cu alegătorii, toate menite să-i familiarizeze pe românii din diaspora cu noile reguli şi proceduri de vot. Să nu uităm, totuşi, că aceştia sunt dispersaţi pe tot globul, nu ştim cu certitudine câţi sunt şi nici unde locuiesc.

Am făcut sute de mii de materiale informative tipărite  – broşuri, ghiduri, pliante, afişe, pe care le-am trimis ambasadelor şi consulatelor spre a le distribui comunităţilor de români şi sunt convinsă că diplomaţii României din străinătate au făcut toate demersurile pentru diseminarea acestora. MAE, prin reprezentanţii săi care lucrează la misiunile diplomatice şi oficiile consulare din străinătate, se află practic cel mai aproape de comunităţile de români din diaspora.

Într-un interviu pentru Adevărul, ministrul pentru diaspora a spus: „Întreaga procedură de gestionare a Registrului Electoral revine, potrivit legii, AEP“. Ce înseamnă, concret, această gestionare?

Conform legii, Registrul electoral este o bază de date naţională administrată de AEP, în care sunt înregistrate şi actualizate datele de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi informaţiile privind arondarea acestora la secţiile de votare. În această bază de date au acces doar persoanele împuternicite şi cele autorizate de AEP.

Însă trebuie spus şi înţeles şi pentru reprezentanţii MAE că înscrierea în Registrul electoral a persoanelor care au optat pentru votul prin corespondenţă este responsabilitatea integrală a acestui minister, această operaţiune fiind efectuată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare, prin persoanele desemnate de MAE şi autorizate de AEP.

Răspunderea pentru asigurarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal şi a securităţii prelucrărilor acestora în Registrul electoral revine AEP, persoanelor autorizate şi persoanelor împuternicite.

Pot fi românii siguri că datele lor nu vor fi folosite şi în alte scopuri decât cele electorale?

Vreau să-i liniştesc pe concetăţenii noştri care îşi fac griji că datele lor personale vor ajunge la ANAF sau la alte instituţii şi să îi asigur că acestea nu sunt în pericol de a fi folosite în alte scopuri. Registrul electoral este administrat de AEP cu respectarea strictă a legii şi toate operaţiunile din această bază de date sunt destinate exclusiv proceselor electorale. Mai trebuie spus că singurele informaţii care pot fi furnizate din această bază de date sunt cele solicitate individual de către fiecare alegător cu privire la propriile date cu caracter personal înscrise în Registrul electoral.

Guvernul va deschide secţii speciale de vot în diaspora, în afara celor de la ambasade şi consulate. Ce rol va avea AEP în deschiderea noilor secţii?

Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, va deschide secţii de votare acolo unde va fi nevoie. Ca să fiu mai explicită, în funcţie de informaţiile primite de la MAE, AEP va stabili, printr-o hotărâre, sediile acestora. Pentru organizarea acestor secţii de votare, MAE trebuie să aibă acordul autorităţilor din ţara respectivă.

Pregătirea şi organizarea procesului de votare în străinătate sunt atribuţii ale Ministerului Afacerilor Externe şi ale biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Cum vor şti cetăţenii unde va propune MAE să fie înfiinţate aceste secţii de votare?

În termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor, MAE  este obligat să transmită Autorităţii Electorale Permanente lista secţiilor de votare propuse spre a fi înfiinţate, care trebuie să fie foarte bine motivată de către ambasadori, consuli şi alţi membri ai personalului MAE din punctul de vedere al oportunităţii înfiinţării. Vă spun dumneavoastră, în premieră, că AEP va face publică lista cu secţiile de votare propusă de MAE, inclusiv motivarea formulată de minister pentru fiecare propunere,  astfel încât informaţia să ajungă rapid la cetăţenii români din diaspora.

Dacă vor fi din nou cozi la alegeri, îşi va asuma şi AEP răspunderea? Sau întreaga responsabilitate aparţine MAE?

Încă o dată, AEP îşi va asuma răspunderea pentru situaţii a căror gestionare intră în atribuţiile sale. Şi am precizat care sunt atribuţiile AEP în privinţa organizării de secţii de votare în diaspora. Repet, lista secţiilor de votare este propusă şi transmisă la AEP de către Ministerul Afacerilor Externe, iar tot procesul electoral pentru românii din străinătate este organizat de MAE, cu contribuţia secvenţială a AEP şi a Companiei Poşta Română.

Pentru prima dată, vom avea vot prin corespondenţă. Maria Ligor spunea că AEP este instituţia care va trebui să ştie dacă votul a ajuns sau nu la Biroul Electoral. Haideţi să explicăm. Unde ajung plicurile cu voturi şi cine le desigilează?

În primul rând, trebuie să prezentăm corect cetăţenilor prevederile legale, pentru că este foarte important ca aceştia să nu fie dezinformaţi. E bine să citim cu atenţie legea, ca să înţelegem care sunt etapele şi instituţiile implicate în cadrul organizării votului prin corespondenţă. Este important să se ştie că alegătorii îşi exercită dreptul de vot de acasă, că circuitul documentelor este asigurat de Poşta Română şi că în România se înfiinţează unul sau mai multe birouri electorale pentru votul prin corespondenţă, care funcţionează pe lângă şi în subordinea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Plicurile cu voturile din diaspora ajung cu avionul în România, iar Poşta Română le livrează direct la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă. Aici, plicurile exterioare sunt înregistrate, după ce se verifică sigiliul şi codul de bare, apoi sunt desigilate în prezenţa tuturor membrilor biroului electoral. Din plicurile desigilate sunt extrase plicurile interioare sigilate, anonimizate, care conţin buletinele de vot şi care sunt introduse ca atare în urna de vot. Urnele sunt păstrate în condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne. Ele se deschid în ziua alegerilor, după ora 21.00, deci după încheierea votării în secţiile de votare.

În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, în atribuţiile AEP intră doar întocmirea listelor electorale şi transmiterea acestora către Compania Naţională „Poşta Română”.

Cine răspunde dacă votul trimis de mine din Spania, spre exemplu, nu ajunge în timp util la Biroul Electoral? Poşta sau AEP?

După cum am spus, Poşta Română gestionează integral circuitul documentelor pentru votul prin corespondenţă, cu respectarea unor termene clare prevăzute de lege. Astfel, până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, trebuie să expedieze alegătorilor documentele necesare şi până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, să predea la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă plicurile cu voturile cetăţenilor.

Cetăţenii trebuie să înţeleagă că e nevoie să expedieze plicurile cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a fi siguri că acestea vor fi livrate în timp util la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.

Concret, Poşta Română asigură confecţionarea tuturor documentele necesare exercitării votului prin corespondenţă, transmite aceste documente către alegători şi predă biroului electoral pentru votul prin corespondenţă plicurilor expediate de alegători. Ministerul Afacerilor Externe este responsabil de înregistrarea şi procesarea în termen legal a cererilor alegătorilor români din străinătate privind înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, iar AEP pune la dispoziţia Poştei Române numele şi adresele acestora, după înscrierea lor în Registrul Electoral.

În concluzie, Poşta Română gestionează votul prin corespondenţă, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe.

Legea mai spune că în diaspora se deschid automat secţii de votare acolo unde s-au strâns 100 de cereri. Câte astfel de cazuri există?

Deocamdată, sunt îndeplinite condiţiile pentru a se înfiinţa trei secţii de votare, respectiv în localităţile Soroca, Căuşeni şi Carabetovca din Republica Moldova, unde s-au înregistrat peste 100 de alegători români.

Sistemul de depistare a votului multiplu va fi folosit şi în diaspora?

Acest sistem va fi folosit la toate tipurile de scrutine, inclusiv la alegerile din diaspora. Testul alegerilor locale a dovedit că sistemul şi-a atins scopul pentru care a fost creat: a blocat orice tentativă de vot multiplu şi a permis oricărui cetăţean să acceseze online, în timp real, datele privind prezenţa la vot.

Ana Maria Pătru, preşedintele AEP: Cetăţenii hotărâţi să voteze vor ajunge la urne, indiferent de vreme. Alegerile nu sunt organizate doar de AEP

Ana Maria Pătru, preşedintele AEP: Cetăţenii hotărâţi să voteze vor ajunge la urne, indiferent de vreme. Alegerile nu sunt organizate doar de AEP

 

Adevărul: Guvernul a stabilit ca alegerile parlamentare să aibă loc în 11 decembrie. Credeţi că procesul electoral va fi afectat de vreme?

Ana Maria Pătru: În opinia mea, cetăţenii care sunt hotărâţi să-şi exercite dreptul de vot vor face tot posibilul să ajungă la urne, indiferent de vreme. În plus, nu este obligatoriu ca să avem vreme rea doar iarna şi nu neapărat începând cu luna decembrie. Intemperii sau temperaturi extreme pot fi şi în miezul verii, nimeni nu le poate previziona cu trei luni înainte.

Ce noutăţi aduce legislaţia electorală, comparativ cu alegerile precedente?

În primul rând, s-a schimbat sistemul de vot: s-a revenit la votul pe liste şi s-a renunţat la  votul uninominal care a funcţionat la ultimele două rânduri de alegeri parlamentare. O noutate absolută introdusă de legislaţia electorală pentru alegerile parlamentare din acest an o reprezintă votul prin corespondenţă, opţiune de care beneficiază cetăţenii români din diaspora. Pentru prima dată la alegerile parlamentare va fi utilizat Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, care a trecut cu succces testul alegerilor locale din 5 iunie. De asemenea, vor fi utilizate şi alte două măsuri ale reformei electorale implementate la alegerile locale: desemnarea, preşedinţilor secţiilor de votare prin tragere la sorţi computerizată din rândul membrilor corpului experţilor electorali şi finanţareea campaniei electorale de la bugetul statului.

Unde pot vota românii din ţară la parlamentare? Vor exista liste suplimentare?

La alegerile parlamentare, regula este ca alegătorii să voteze la secţia de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa sau la orice secţie de votare din circumscripţia electorală pe raza căreia îşi au domiciliul sau reşedinţa. Aceştia din urmă vor fi înscrişi în liste electorale suplimentare. De asemenea, vor fi înscrişi pe liste suplimentare membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, personalul care asigură paza secţiei de votare şi cadidaţii, dar numai dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respective.

Deci dacă am, spre exemplu, buletin de Suceava, pot vota la orice secţie de votare de pe raza judeţului Suceava?

Da.

În afară de AEP, ce instituţii sunt implicate în procesul electoral? Preşedintele Klaus Iohannis a spus, la depunerea jurământului noului ministru de Interne, că nu Ministerul de Interne organizează alegerile, ci AEP.

Este o onoare pentru noi să auzim din ce în ce mai des că AEP organizează alegerile, pentru că, după noua legislaţie, AEP are mult mai multe atribuţii. Dar trebuie ştiut că procesul electoral nu poate fi organizat numai de o instituţie, aşa că repet, pentru nivelul de cunoaştere al cetăţenilor, că alegerile nu sunt organizate doar de AEP, ci de o serie de instituţii şi anume: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, mai nou Poşta Română şi, bineînţeles, sunt implicaţi prefecții, primarii, preşedinţii consiliilor judeţene. Ca să o luăm pe rând, Guvernul, în ansamblul său, stabileşte data alegerilor, calendarul electoral, alocă suma necesară cheltuielilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor  şi atribuţiile fiecărei instituţii şi entităţi implicate în procesul electoral. Primarii, împreună cu prefecţii, asigură organizarea şi dotarea logistică a secţiilor de votare, iar Ministerul Afacerilor Interne asigură paza materialelor electorale şi a secţiilor de votare. Ministerul Afacerilor Externe asigură identificarea sediilor secţiilor de votare din străinătate şi dotarea logistică a acestora, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale împreună cu AEP asigură selecţia şi instruirea operatorilor de calculator din secţiile de votare. AEP coordonează activităţile autorităţilor locale privind secţiile de votare şi evidenţa alegătorilor, asigură selecţia, evaluarea şi instruirea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi verifică finanţarea campaniei electorale. Biroul Electoral Central asigură aplicarea şi interpretarea unitară  a legii electorale. Şi, foarte important de ştiut, la alegerile parlamentare se constituie biroul electoral pentru Circumscripţia electorală nr. 43 pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care, împreună cu MAE, gestionează procesul electoral pentru diaspora. În subordinea acestui birou vor funcţiona unul sau mai multe birouri electorale pentru votul prin corespondenţă, în funcţie de numărul de alegători înscrişi în Registrul electoral cu această opţiune.

La alegerile locale, adevărata campanie s-a dus în perioada de precampanie, iar în cele 30 de zile rezervate prin lege campaniei electorale a fost linişte, întrucât candidaţii s-au plâns că legea este prea restrictivă. Deci ce au voie să facă partidele şi candidaţii în precampanie şi ce au voie să facă în campanie?

Publicitatea politică pe care o desfăşoară partidele în perioada premergătoare campaniei electorale nu intră în sfera atribuţiilor AEP. Ceea ce putem face noi şi ceea ce trebuie să facem în această perioadă este să verificăm legalitatea surselor de finanţare, pentru că acest tip de promovare politică nu este reglementat de legislaţia electorală, ci de actele normative din domeniul publicităţii. Competitorii electorali trebuie să ştie că restricţiile din campania electorală pentru alegerile locale rămân valabile şi în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Prin urmare, fără bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehicule inscripţionate cu sloganuri de campanile, vehicule care difuzează material audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.

Se mai rambursează cheltuielile de campanie şi la parlamentare?

Da.

Apropo de rambursări, partidele şi-au primit banii cheltuiţi în campania de la locale, aţi finalizat controalele? Călin Popescu Tăriceanu a criticat deja AEP pentru că nu a rambursat cheltuielile.

La acest moment, controalele sunt în procedura de validare a documentelor depuse în vederea rambursării, în sensul în care toate aceste documente au fost analizate şi se află în faza de corectare a unor erori materiale sau a unor neconcordanţe. În ceea ce priveşte rambursarea efectivă a sumelor de bani cheltuite de candidaţi, aceasta va avea loc în perioada următoare, în funcţie de clarificările pe care le vor aduce mandatarii coordonatori şi de termenul în care ne vor furniza informaţiile solicitate de noi. Avem în vedere ca rambursarea să fie făcută concomitent pentru toţi competitorii electorali. Vreau să se ştie că rolul nostru este să rambursăm competitorilor electorali cât mai multe cheltuieli şi de aceea solicităm în continuare documente justificative, care poate au fost omise din neatenţie sau din neînţelegerea corectă a legii.

În timpul verificărilor efectuate, aţi descoperit nereguli?

Pot să vă spun că nu am simţit intenţii de încălcare a legii, dar am constat o înţelegere diferită a prevederilor acesteia din partea competitorilor electorali.

La alegerile locale a fost o problemă cu experţii electorali, care nu şi-au primit banii la timp. Tot aşa greu vor fi plătiţi şi la alegerile parlamentare? Cine îi plăteşte, de fapt, AEP sau MAI?

Indemnizaţiile pentru experţii electorali şi operatorii de calculator sunt plătite din bugetul MAI  prin intermediul instituţiilor prefectului. La alegerile locale au fost, într-adevăr, situaţii în care plăţile au întârziat, dar am convingerea că prefecţii vor organiza mai eficient această operaţiune şi nu vor mai fi probleme. În plus, acum există şi opţiunea ca indemnizaţiile să poată fi virate direct în contul bancar beneficiarilor, dacă aceştia solicită acest lucru.

Ce sumă primeşte un expert pentru o zi la alegeri?

La propunerea noastră, a AEP, s-a majorat indemnizaţia pentru expertul electoral şi pentru operatorul de calculator al secţiei de votare de la 85 de lei pe zi la 150 de lei pe zi.  În cazul experţilor electorali şi opertorilor de calculator de la secţiile de votare din străinătate, mărirea va fi şi mai mare, ei primind în afara indemnizaţiei de bază şi un supliment de 150 de lei. Reiterez faptul că aceste majorări sunt pe deplin meritate, dat fiind efortul deosebit pe care îl depun experţii electorali şi operatorii de calculator în perioada alegerilor.

Ce trebuie să facă o persoană pentru a deveni expert electoral – preşedinte sau vicepreşedintele unei secţii de vot?

În primul rând, să intre pe site-ul nostru www.roaep.ro la secţiunea specială „Corpul experţilor electorali”, unde va găsi toate informaţiile şi de unde poate descărca cererea tipizată. Dacă a mai fost preşedinte al biroului electoral al unei secţii de votare sau locţiitor al acestuia, va avea nevoie doar de un aviz al AEP. Pentru aceasta, trebuie să depună o cerere scrisă la primari sau prefecţi, ori la Autoritatea Electorală Permanentă, însoţită de o copie a actului de identitate şi a documentului care atestă studiile absolvite, medii sau superioare.  Cei care nu au mai deţinut aceste funcţii trebuie să facă cereri de admitere în Corpul experţilor electorali pe bază de examen. Examenul constă într-un test grilă care verifică cunoştinţele de legislaţie electorală, practic chestiuni de bun simţ pe care trebuie să le cunoască orice preşedinte al  unui birou electoral al secţiei de votare.

Ana Maria Pătru: ‘Nu AEP este de vină pentru o campanie electorală anostă’

Ana Maria Pătru: ‘Nu AEP este de vină pentru o campanie electorală anostă’

Ne aflăm la finalul campaniei electorale pentru alegerile locale din 5 iunie. O campanie despre care lumea spune că a fost extrem de anostă și că de vină pentru acest lucru este AEP, prin noile reglementări aduse. Cum au fost practic impuse aceste noi limitări? Partidele nu au avut niciun cuvânt de spus?

Trebuie să se înțeleagă încă de la început că, pentru prima dată, avem altfel de reguli electorale, pe care trebuie să le pună în aplicare atât instituțiile statului, competitorii electorali, cât și cetățenii. Dacă s-a spus despre această campanie electorală că ar fi anostă, nu este nicidecum vina AEP, ci doar s-a înțeles să fie respectată legea, așa cum a fost elaborată de Parlamentul României.

Vreau să precizez că AEP, pe lângă proiectele îndrăznețe pe care le-a pus în aplicare în acest an – mă refer la Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și la crearea corpului experților electorali – nu poate face altceva decât să aplice legea așa cum este ea formulată și nu poate lua nicio decizie în plus peste ceea ce prevede legea.

Pe parcursul acestei campanii, PNL a lansat în spațiul public informația că a sesizat AEP în legătură cu așa-numitele „sondaje mincinoase” lansate de alte partide pe piață și care induc în eroare alegătorii. Există vreun răspuns la sesizarea lor? Poate AEP interveni în vreun fel în această situație?

AEP își îndeplinește atribuțiile în limita competențelor stabilite de lege. Instituția noastră nu este abilitată să se pronunțe asupra unei astfel de sesizări, există alte instituții abilitate să o facă. Competitorii electorali sunt convinsă că știu care sunt instituțiile care au competențe pe această speță și cred că s-au îndreptat deja către acestea, mă refer la Consiliul Național al Audiovizualului sau biroul electoral de circumscripție.

De altfel, există numeroase sesizări adresate în mod greșit AEP de către cetățeni și competitori electorali, când altele erau instituțiile abilitate la care trebuiau trimise sesizările.

Cum vede președintele AEP, Ana Maria Pătru, această campanie electorală? Poate fi ea un model și pentru ceea ce va fi în toamnă sau să ne așteptăm la noi modificări?

Consider că această campanie electorală este una decentă, dar cu plusurile și minusurile ei și îi îndemn pe politicieni să amendeze legea acolo unde s-au lovit de lacune legislative sau de prevederi interpretabile.

Din punctul meu de vedere, eventualele neconcordanțe sau prevederi interpretabile trebuie să le dea de gândit politicienilor și cu certitudine AEP va înainta Parlamentului propuneri de modificare a acestui act normativ.

Cu siguranță sunt și lucruri foarte bine făcute, ceea ce îmi dă senzația că, pentru prima dată, suntem puși în fața unui test pe care și noi îl privim cu foarte mare atenție.

Cum răspundeți temerilor PSD, exprimate prin vocea lui Liviu Dragnea, privind posibilitatea ca procesul de votare să se blocheze din cauza unor disfuncționalități ale sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal?

Toți politicienii, competitorii electorali și cetățenii trebuie să știe că acest sistem informatic,  ce securizează oarecum secțiile de votare, este un test național, pus în aplicare pentru prima dată în România. Utilizarea lui este un beneficiu enorm pentru democrație, atât în plan intern, cât și cu ecouri la nivel internațional.

Chiar dacă, prin absurd, poate apărea vreo disfuncționalitate în aplicația informatică realizată de STS, procesul de votare nu se va opri, va merge mai departe sub controlul și monitorizarea președintelui secției de votare, care are obligația să gestioneze, conform legii, întregul proces de votare.

Ce vă pot spune este că STS are pregătite și soluții de back-up, o cădere iremediabilă a sistemului informatic fiind practic imposibilă. Repet, procesul de votare nu va fi întrerupt, indiferent de problemele tehnice care ar putea apărea în secția de votare.

În ultima perioadă au fost vehiculate în presă informații potrivit cărora AEP ar fi dat undă verde pomenilor electorale. Este adevărat?

În niciun caz. Reiterez faptul că există alte instituții competente pe aceste spețe. Din informațiile pe care le am în urma unor discuții pe această temă purtate cu ministrul de interne, Poliția Română a luat măsuri drastice acolo unde au existat cazuri care contravin legii. Am fost informată de domnul ministru că poliția a întocmit mai multe dosare penale pentru încălcarea legislației privind campania electorală.

Vreau să precizez că mita electorală este infracțiune și ea este sancționată de Codul Penal.

De aceea, îndemn persoanele care doresc să semnaleze astfel de cazuri să se adreseze organelor de urmărire penală – poliție, parchet, dar și birourilor electorale de circumscripție. Acestea din urmă sunt obligate, potrivit legii, să vegheze la corecta desfășurarea a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează.

Pe această cale, fac un apel la toți competitorii electorali să fie conștienți că abaterile de la prevederile legale pot avea urmări.

Ana Maria Pătru: ”Fiecare secţie va fi dotată cu o tabletă. Votul persoanelor decedate nu va mai exista la alegerile locale”

Ana Maria Pătru: ”Fiecare secţie va fi dotată cu o tabletă. Votul persoanelor decedate nu va mai exista la alegerile locale”

 

Interviu acordat de președintele Autorității Electorale Permanente, doamna Ana Maria Pătru,  ziarului „Adevărul” (22 mai 2016)

 

Adevărul: Mai mulţi candidaţi s-au plâns că legea nu spune clar în ce condiţii pot să cumpere publicitate online, cel mai vocal fiind Robert Turcescu. Cât de birocratic e?

Ana Maria Pătru: Actuala lege permite competitorilor electorali să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare prin mitinguri, adunări, comunicare directă cu alegătorii, utilizarea presei scrise şi audiovizuale, a mijloacelor electronice şi a celorlalte mijloace de informare în masă. Ei se pot promova liber pe orice canal de comunicare online pe care l-au contractat în vederea difuzării materialelor de propagandă online. Acestea trebuie să respecte condiţiile prevăzute de Legea finaţării campaniilor electorale ( 334/2016) şi anume să nu fie produse de către competitorii electorali în regie proprie, iar cheltuielile pentru producţia şi difuzarea lor să nu depăşească 30% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală. Atunci când solicită Autorităţii Electorale Permanente rambursarea cheltuielilor electorale, mandatarii financiari coordonatori trebuie să depună, pe lângă alte documente justificative, şi câte un exemplar pe suport electronic al fiecărui material de propagandă online. Nu consider un exces birocratic îndeplinirea acestor formalităţi, în condiţiile în care sunt în joc bani publici.

Cum e reglementată publicitatea electorală pe Facebook?

Repet, competitorii electorali au toată libertatea de a-şi transmite mesajele pe Facebook sau pe orice alt canal online. Din punctul de vedere al AEP, instituţie care trebuie să ramburseze cheltuielile electorale, singura condiţie este ca serviciile de producere şi diseminare a materialelor de propagandă online pentru care s-a cerut rambursarea cheltuielilor să fi fost realmente realizate. În acest sens, competitorii electorali vor depune facturi, alte documente justificative, inclusiv câte un exemplar pe suport electronic al materialelor de propagandă online,  pentru a face dovada că scopul achiziţiei a fost atins şi că diseminarea s-a efectuat în spaţiul online. În privinţa materialelor de propagandă online admise de lege precizez că acestea sunt materiale scrise, audio şi video, distribuite prin intermediul internetului, care trebuie să respecte condiţiile generale prevăzute pentru orice material de propaganda electorală: să se refere în mod direct la un candidat sau partid politic, clar identificat, să fie utilizat în perioada campaniei electorale, să aibă obiectiv electoral, să se adreseze publicului larg şi să depăşească limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului. Rambursarea cheltuielilor electorale nu poate fi făcută decât în urma constatărilor şi verificărilor realizate de AEP.

Miza acestor nemulţumiri, aşa cum aţi spus, este decontarea cheltuielilor electorale. Ce condiţii trebuie să întrunească un candidat ca să-şi poată recupera banii?

Prima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească un competitor electoral care solicită rambursarea cheltuielilor electorale este să fi obţinut în alegeri minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional sau de circumscripţie. A doua condiţie este să depună cererile de rambursare şi documentele justificative în timp util, adică în termen de 30 de zile de la data alegerilor. Acestea sunt condiţiile formale. O altă condiţie, de fond, o reprezintă respectarea legalităţii încasărilor şi a plăţilor efectuate de competitorii electorali. Menţionez că AEP nu va returna cheltuielile electorale acelor competitori care au depăşit  plafoanele maxime ale cheltuielilor stabilite conform legii, au utilizat alte surse de finanţare decât cele premise de lege, nu au respectat destinaţiile cheltuielilor electorale sau ponderile acestora din totalul cheltuielilor electorale ori au depus documente incomplete sau care conţin erori.

Nicuşor Dan şi Robert Turcescu s-au plâns că nu pot ieşi pe teren cu tricouri pe care să fie inscripţionate mesaje electorale. Ce spune legea?

Legea stabileşte care sunt materialele de propagandă electorală permise în campania electorală, respectiv afişele de anumite dimensiuni, materialele de propagandă audio sau video, publicitatea în presa scrisă, cele de propagandă electorală online, broşurile, pliantele şi alte tipărituri din categorie de tipărituri. În Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, elaborat de AEP şi publicat pe site-ul instituţiei noastre, tricourile figurează pe lista obiectelor şi bunurilor pe care competitorii electorali nu au voie să le achiziţioneze, să le ofere, să le distribuie sau să le dea, în mod direct sau indirect. Dar actele normative menţionate nu conţin prevederi care interzic unui candidat să poarte tricouri inscripţionate cu propriul nume sau cu simboluri de partid.

Prima jumătate a campaniei a fost anostă. Din perspectiva AEP, noua lege electorală asigură dreptul cetăţenilor la informare, astfel încât electorii să cunoască, înainte de a vota, candidaţii?

Impresia de campanie anostă vine probabil din comparaţia care se face cu anii electorali anteriori, când spaţiul public era invadat de bannere, panouri, reclame şi afişe uriaşe şi când se organizau spectacole electorale fastuoase, concerte cu artişti celebri. Eu consider că actuala campanie electorală este una decentă, iar faptul că partidele şi candidaţii independenţi s-au conformat noilor reglementări şi au îndepărtat materialele de propagandă interzise de lege nu poate decât să mă bucure. Ţine şi de civilizaţia unei comunităţi să fie respectate anumite reguli privind afişajul electoral, în locuri special amenajate. Faptul că toate afişele respectă anumite dimensiuni şi că fiecare competitor electoral are voie doar la un afiş pe fiecare panou special amenajat asigură şanse egale tuturor competitorilor electorali. Prin impunerea acestor restricţii, dreptul la informare al alegătorilor nu este lezat, întrucât, pe lângă publicitatea stradală, competitorii electorali au la dispoziţie numeroase alte modalităţi de comunicare cu electoratul: presa scrisă, televiziunile, radiourile, Internetul, adunările publice, mitingurile, materialele tipărite.

Alegerile locale vor aduce şi altă noutate: un sistem informatic de identificare a votului multiplu. Cum funcţionează?

Trebuie să ştiţi că sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal are două funcţionalităţi: să furnizeze date certe, în timp real, privind prezenţa la vot şi să împiedice votul ilegal încă din stadiul de tentativă. În fiecare secţie de votare va fi un operator de calculator dotat cu o tabletă pe care se află aplicaţia informatică. Pentru alegător, informatizarea secţiilor de votare presupune o procedură simplă, care scurtează timpul de votare. El intră în secţia de votare şi primul lucru pe care îl face este să prezinte operatorului de calculator actul său de identitate, acesta îl scanează şi  comunică imediat preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare la ce poziţie se află în listele electorale permanente sau complementare respectivul alegător. Cetăţeanul nu mai trebuie să aştepte ca un membru al biroului electoral al secţiei de votare să-l caute în listele electorale, de aceea timpul de votare se scurtează. În cazul alegătorului care se prezintă la vot şi nu figurează în listele electorale ale respectivei secţii de votare, sistemul informatic semnalează dacă acesta are 18 ani, dacă a mai votat la acelaşi scrutin, dacă are drepturile electorale suspendate sau dacă este arondat la altă secţie de votare. Operatorul comunică aceste informaţii preşedintelui secţiei de votare, iar acesta ia măsurile care se impun. Vreau să vă asigur că nu se mai poate vota de mai multe ori, că nu poate vota nimeni care nu are drept de vot, pentru că sistemul nu poate fi păcălit sau manipulat. Iar subiecte precum turismul electoral şi votul persoanelor decedate nu vor mai exista la aceste alegeri.

Jurnalistul Adevărul Liviu Avram a dat Guvernul în judecată pentru că nu a organizat alegeri în două tururi de scrutin. AEP n-a avut nicio implicare legală, dar, totuşi, cum aţi urmărit de pe margine evoluţia contestaţiei soluţionate de CCR?

Demersuri de genul celui întreprins de jurnalistul Liviu Avram prezintă interes pentru AEP doar din perspectiva atribuţiilor care revin instituţiei noastre în situaţia în care o eventuală decizie a Curţii Constituţionale ar impune organizarea unui al doilea tur de scrutin.

Personal, ca preşedinte AEP, dar şi ca simplu votant, aţi prefera vot într-un singur tur sau în două tururi?

Un punct de vedere personal al preşedintelui AEP  angajează, inevitabil, instituţia, iar datoria mea este ca planul personal să nu interfereze nicio clipă cu obiectivele instituţiei pe care o conduc. AEP este o instituţie de management electoral, rolul ei fiind să pună în aplicare legile electorale pe care le adoptă Parlamentul.  Pot să vă spun însă ce preferinţe are AEP în materie de legislaţie electorală: vrea ca actele normative să fie coerente, predictibile, accesibile, să nu fie schimbate în ani electorali, să respecte principiile statului de drept şi standardele stabilite prin ”Codul de bune practici în materie electorală” al Comisiei de la Veneţia. Ca simplu votant, singura mea preferinţă este să am garantat dreptul la un vot liber, egal şi secret şi să beneficiez de toate condiţiile pentru a-mi putea exercita acest drept.

Ce rol are AEP după închiderea urnelor?

AEP are un rol extrem de important şi de dificil după fiecare rând de alegeri, fiind instituţia abilitată să ramburseze cheltuielile electorale ale competitorilor electorali. În termen de 30 de zile de la data alegerilor, mandatarii financiari ai acestora trebuie să depună la AEP cererea de rambursare a cheltuielilor electorale, însoţită de documente justificative. După expirarea acestui termen, AEP are la dispoziţie 60 de zile pentru a rambursa cheltuielile. Înainte de a formula cererile de rambursare, mai precis în termen de 15 zile de la data alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la AEP rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale ale competitorilor politici, precum şi cuantumul datoriilor înregistrate de aceştia ca urmare a campaniei electorale. Este o obligaţie pe care competitorii electorali trebuie să o trateze cu maximă seriozitate, deoarece candidaţilor declaraţi aleşi nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condiţiile legii. Rambursarea cheltuielilor electorale de la alegerile locale şi parlamentare din acest an reprezintă o mare provocare pentru AEP, fiind prima experienţă de acest fel în cei 12 ani de activitate.

Chiar dacă urmează un an neelectoral, nu ne vom relaxa, pentru că trebuie să facem faţă unei mari provocări externe: ne pregătim să preluăm, începând cu anul 2017, preşedinţia Asociaţiei Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB), cea mai mare organizaţie internaţională de profil. În acest context, România va găzdui anul viitor cea de-a treia Adunare Generală a acestei prestigioase organizaţii, iar la eveniment va participa elita mondială a domeniului electoral.

INTERVIU Ana Maria Pătru (AEP): Bannerele și mesh-urile, interzise în campania pentru locale; sunt permise afișele de anumite dimensiuni

INTERVIU Ana Maria Pătru (AEP): Bannerele și mesh-urile, interzise în campania pentru locale; sunt permise afișele de anumite dimensiuni

În campania electorală pentru alegerile locale sunt interzise bannerele, mesh-urile, dar și o serie de alte modalități de publicitate electorală, în schimb printre materialele permise se numără afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, a declarat președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, într-un interviu acordat AGERPRES.

Potrivit președintelui AEP, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 sunt interzise bannerele, mesh-urile, panourile publicitare mobile, steagurile și ecranele publicitare, panourile publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitatea pe vehicule, vehiculele inscripționate cu sloganuri de campanie și cele care difuzează materiale audio, spectacolele, serbările, focurile de artificii etc.

Președintele AEP a explicat că singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri și publicate în presa scrisă și în mediul online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.

Ana Maria Pătru a precizat, în interviul pentru AGERPRES, că nu toți competitorii electorali pot solicita rambursarea cheltuielilor de campanie, ci doar aceia care au obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național.

Totodată, președintele AEP a explicat și condițiile în care competitorilor electorali li se rambursează cheltuielile din campanie și sancțiunile pe care aceștia le suportă dacă nu respectă legea.

AGERPRES: Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016 a fost aprobat de AEP. Ne puteți explica cât de util este acesta pentru competitorii electorali?
Ana Maria Pătru: Ghidul finanțării campaniei electorale este foarte util pentru competitorii politici, deoarece este prima campanie electorală finanțată de stat, deci cu reguli și interdicții noi, care au fost introduse prin modificarea radicală, anul trecut, a Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Era nevoie de un astfel de manual pentru că nu există o experiență anterioară, iar partidele și candidații independenți trebuie să prezinte o serie de acte justificative și să completeze numeroase formulare atunci când solicită rambursarea cheltuielilor electorale. Instrucțiunile cuprinse în ghid sunt utile în primul rând mandatarilor financiari ai competitorilor electorali, pentru că, toate cheltuielile electorale pot fi efectuate numai de către mandatarii financiari, prin intermediul conturilor bancare deschise special pentru campania electorală, la nivel central, județean, de sector sau al Municipiului București. Mandatarul financiar coordonator are obligația de a depune la AEP lista conturilor bancare pentru campania electorală deschisă de către competitorii electorali.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu partidele și candidații care nu au mandatar financiar?
Ana Maria Pătru: În lipsa mandatarului financiar, nu poate fi deschis cont bancar pentru campania electorală, contribuțiile electorale nu pot fi încasate, iar cheltuielile electorale nu pot fi efectuate. Numai mandatarii financiari pot întocmi și depune raportările obligatorii către Autoritatea Electorală Permanentă. Candidatului ales nu i se validează mandatul dacă nu are mandatar financiar. Cheltuielile electorale nu sunt rambursate competitorilor electorali, chiar dacă au obținut numărul minim de voturi necesar, dacă aceștia nu au mandatar financiar. După cum vedeți, consecințele sunt de natură să îi afecteze negativ pe competitorii electorali, atât din punct de vedere financiar, cât și politic.

AGERPRES: Care este suma maximă care poate fi depusă în contul bancar central pentru campania electorală de către un partid politic? Dar de o alianță electorală?
Ana Maria Pătru: Partidul politic poate depune sume reprezentând contribuții pentru campania electorală proprie într-un cont deschis la nivel central, prin mandatarul financiar coordonator. Limitele maxime ale contribuțiilor pentru campania electorală care pot fi depuse de către partidul politic în contul menționat reprezintă echivalentul a 50 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București.
AGERPRES: Există și interdicții în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale? Care sunt acelea?
Ana Maria Pătru: Partidele și candidații independenți își finanțează singuri campania electorală, iar cheltuielile electorale le sunt rambursate după alegeri, numai în anumite condiții. Contribuțiile candidaților pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii, donații primite de la persoane fizice și împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituții de credit. Partidele și candidații independenți nu au voie să accepte donații de la autorități ori instituții publice, regii autonome, companii naționale, sindicate, culte religioase, de la alte state ori organizații din străinătate. Dacă este vorba de împrumuturi, trebuie precizat că sunt permise doar cele obținute de la persoane fizice sau instituții de credit. Și donațiile, și împrumuturile sunt strict limitate, iar plafoanele sunt publicate pe site-ul
www.roaep.ro și detaliate în Ghidul finanțării campaniei electorale.

AGERPRES: Există limite maxime ale cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un competitor electoral și ce tipuri de cheltuieli pot fi efectuate în campanie?
Ana Maria Pătru: În primul rând, competitorii electorali trebuie să respecte o regulă de bază: cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse. În al doilea rând, legea stabilește limitele maxime ale cheltuielilor efectuate în campania electorală pentru fiecare tip de candidatură — primar sau consilier și pentru fiecare tip de circumscripție electorală, unitatea de măsură fiind salariul de bază minim brut pe țară.

De exemplu, o persoană care candidează pentru funcția de primar de comună poate cheltui maximum 5 salarii de bază minime brute pe țară, în timp ce, pentru funcția de primar de municipiu de județ, limita maximă este de 50 de salarii de bază minime brute pe țară. Pentru fiecare listă de candidați la un consiliu local de comună, limita maximă de cheltuieli este de cel mult un salariu de bază minim brut pe țară. Pentru fiecare listă de candidați la Consiliul General al Municipiului București limita este de 500 de salarii de bază minime brute pe țară. Spuneam că partidele nu mai pot cheltui în campania electorală oricât și oricum, trebuie să se încadreze în anumite limite și să respecte tipurile de cheltuieli permise de lege și în cuantumul prevăzut de lege. De aceea recomand ghidul finanțării pe care îl pot vizualiza pe site-ul AEP.

Aș vrea să subliniez că, spre deosebire de anii precedenți, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 sunt interzise următoarele forme de publicitate electorală: bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, ecrane publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehiculele inscripționate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.

Singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri și publicate în presa scrisă și în mediul online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.

AGERPRES: Partidele politice, prin intermediul mandatarilor financiari, au obligația de a restitui candidaților, în termen de 120 de zile de la data alegerilor, sumele rambursate și sumele necheltuite. Ce se întâmplă dacă nu se respectă acest lucru?
Ana Maria Pătru: Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 la 50.000 lei, conform art. 2 din Hotărârea Guvernului 10/2016.

AGERPRES: Ce măsuri ia AEP pentru a identifica banii negri folosiți în campanie? De unde știm că banii folosiți nu sunt bani negri?
Ana Maria Pătru: După cum ați văzut, operațiunile financiare din campania electorală sunt la vedere, transparente. Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, cheltuielile aferente campaniei electorale pot fi efectuate numai prin intermediul conturilor de campanie, care sunt declarate la AEP.

Fondurile obținute de către partidul politic în afara campaniei electorale care au fost transferate în conturile bancare de campanie deschise la nivel central trebuie declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, de către mandatarul financiar coordonator, în termen de 5 zile de la data efectuării transferului. Aceste prevederi sunt menite să crească gradul de transparență în ceea ce privește proveniența sumelor destinate campaniei electorale. Conform legii, AEP este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind legalitatea finanțării campaniilor electorale. De asemenea, AEP este îndrituită să solicite documente și informații de la persoanele fizice și juridice care au prestat servicii, gratuit sau contra cost partidelor politice, precum și de la orice instituție publică, acestea având obligația de a le pune la dispoziția Autorității.

AGERPRES: În cazul în care au fost depistate astfel de cazuri, care sunt consecințele/sancțiunile?
Ana Maria Pătru: Nerespectarea prevederilor legale privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei. Contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani și/sau contravaloarea în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției, pe baza hotărârii AEP.

Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare formațiune politică nu a fost depus în condițiile legii.

În cazul în care, în cadrul controlului efectuat de AEP apar suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală, Autoritatea sesizează organele de urmărire penală.

Și, să nu uităm, o consecință importantă a încălcării legii privind finanțarea campaniei electorale este nerambursarea cheltuielilor electorale.

AGERPRES: Cum se face rambursarea cheltuielilor electorale? Cine dă banii și pe ce bază?
Ana Maria Pătru: În termen de 30 de zile de la data alegerilor, mandatarii financiari depun la AEP cererea de rambursare a cheltuielilor efectuate de formațiunile politice și candidații independenți, precum și documentele justificative. Dar nu toți competitorii electorali pot solicita rambursarea cheltuielilor de campanie, ci doar aceia care au obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național. Dacă au atins acest prag doar într-o circumscripție electorală, li se vor rambursa doar cheltuielile efectuate în respectiva circumscripție. AEP verifică legalitatea încasărilor și a plăților efectuate și emite decizie de rambursare, dar numai dacă au fost respectate prevederile legale.

AEP nu va returna cheltuielile de campanie dacă: au fost depășite plafoanele maxime ale cheltuielilor stabilite conform legii; au fost utilizate alte surse de finanțare decât cele permise de lege; nu au fost respectate destinațiile cheltuielilor electorale sau ponderile acestora din totalul cheltuielilor electorale; au fost depuse documente incomplete sau care conțin erori.

AGERPRES: Ce recomandări aveți pentru competitorii electorali?
Ana Maria Pătru: Recomandarea mea este să aibă un contact permanent cu AEP, să vizualizeze site-ul nostru la secțiunea finanțarea partidelor politice pentru că interesul nostru este să fie informați corect pentru a preveni încălcarea legii și inerentele sancțiuni.