Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru: Informatizarea secţiilor de votare poate preveni fraudarea alegerilor

Prin acţiunile întreprinse în ultima perioadă, Autoritatea Electorală Permanentă se plasează în prima linie a instituţiilor care gândesc şi implementează soluţii pentru asigurarea unui proces electoral cât mai transparent. Despre reformele propuse pentru reformarea sistemului de vot în România, vorbeşte doamna Ana Maria Pătru, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, proaspăt aleasă la conducerea Asociaţiei Oficialilor Electorali Europeni (ACEEEO).   Doamna Ana Maria Pătru, de ce ar mai fi nevoie pentru modernizarea sistemului electoral din România?   România se află acum într-o perioadă de tranziție politică, iar Autoritatea Electorală Permanentă lucrează la procesul de modernizare a sistemului electoral. Dacă vă uitați la ultimele strategii, proceduri și inovații tehnice introduse de Autoritatea Electorală Permanentă, veți constata că acestea au trei direcții de acțiune: îmbunătățirea reglementării, profesionalizarea resurselor implicate în procesele electorale și informatizarea secțiilor de votare. Deși sunt autonome, toate aceste acțiuni converg în vederea atingerii scopului final, acela de îmbunătățire a actului de administrație electorală. În ce privește legislația din domeniul electoral, știți bine că de aproape trei ani, Autoritatea Electorală Permanentă luptă pentru convingerea decidenților politici de importanța Codului Electoral. Avem nu mai puțin de cinci legi care reglementează organizarea diverselor tipuri de alegeri. O legislație mult prea stufoasă, completată de alte legi cu incidență în domeniu, iar aici vă amintesc Legea nr.14/2003 a partidelor politice, Legea nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, dar și numeroase hotărâri și ordonanțe de urgență ale Guvernului. România va avea mari beneficii, dacă va implementa un tipar unitar pentru toate tipurile de alegeri sau referendum. Simplul fapt că vom avea aceleași secții de votare la fiecare tip de alegeri va reprezenta un pas spre modernizarea sistemului. Totodată, vă reamintesc faptul că anul acesta am reușit să finalizăm din punct de vedere tehnic, Registrul electoral, un proiect deosebit de important la care am lucrat în ultimii ani. Sunt de asemenea și alte proiecte inițiate de AEP și care anul acesta au reușit să iasă la lumină în mediul politic și mă refer la cele legate de finanțarea partidelor politice și la Registrul partidelor politice pe care Autoritatea Electorală Permanentă intenționează să îl preia de la Tribunalul municipiului București. Ne confruntăm însă, la fel ca oricare altă instituție publică, și cu problema constrângerilor de ordin bugetar, pentru că oricât de multe proiecte de modernizare am avea, de peste cinci ani suntem nevoiți să funcționăm cu jumătate din personalul prevăzut în organigramă.   Înţeleg că o altă condiţie, ca să spunem aşa, pentru modernizarea sistemului electoral românesc ar fi implementarea Registrului electoral.Ce însemnă de fapt acest registru? Care sunt mecanismele lui de funcţionare? La ce ar ajuta, de fapt?   Registrul electoral este un prim pas deosebit de important în procesul de prevenire a votului ilegal, dar dincolo de acest aspect, vreau să vă spun că este un instrument modern și esențial României. Practic, Registrul electoral va permite o evidență clară a persoanelor cu drept de vot în România, un aspect important atunci când vine vorba de întocmirea și actualizarea listelor electorale. Actualizarea permanentă va presupune introducerea cetățenilor care au împlinit 18 ani, dar și radierea celor decedați sau a celor care au pierdut dreptul de a alege. Este un proiect conceput și realizat de Autoritatea Electorală Permanentă, cea care va administra, la nivel central, acest instrument. Foarte important de reținut este însă că primăriile sunt cele care operează actualizarea listelor electorale, repartizarea alegătorilor pe secții de votare, generarea și tipărirea listelor electorale. Așadar, fiecare primărie a primit datele de acces în sistem, date unice pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, așa încât acestea să poată opera cu noul instrument. Primăriile din toate cele 3.187 de unităţi administrativ-teritoriale au accesat Registrul electoral, fapt care arată că s-a înțeles importanța acestui proces precum și responsabilitatea ce le revine în gestionarea listelor de alegători din România. Testarea capacității primăriilor de a opera cu această aplicație informatică a Registrului electoral a avut loc în perioada 25 iunie – 3 august 2013, lucru care a reconfirmat eforturile susținute ale AEP în procesul de implementare a sistemului.   Putem aştepta ca Registrul electoral să fie implementat la alegerile europarlamentare de anul viitor? Sau de ce anume depinde ca acest Registru electoral să fie operaţional?   Sistemul informatic al Registrului electoral, dezvoltat pe parcursul ultimilor patru ani, este pe deplin funcțional și operațional, însă legislația nu prevede în acest moment posibilitatea utilizării acestuia la alte alegeri decât cele parlamentare. Autoritatea Electorală Permanentă a informat Guvernul asupra acestei probleme legislative și, în plus, a elaborat un proiect de Ordonanță de urgență, care să asigure folosirea Registrului electoral inclusiv la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale de anul viitor. Suntem conştienţi că modificarea legislației electorale prin ordonanță de urgență nu este o practică recomandabilă, însă realizarea acestei reglementări pe calea procedurii obişnuite de legiferare ar fi imposibilă, dat fiind faptul că perioada rămasă până la demararea calendarului electoral pentru alegerile europene, respectiv data de 24 februarie, este foarte scurtă. Având în vedere că, fără adoptarea de măsuri legislative imediate am putea asista la perpetuarea problemelor privind listele electorale constatate anul trecut, suntem încrezători asupra faptului că decidenții politici ne vor sprijini în această privință și vom putea utiliza Registrul electoral la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale de anul viitor.   Care sunt tipurile de fraude electorale şi cum pot fi ele evitate?   Problema fraudelor electorale este dezbătută și în state cu democrații mult mai avansate, diferența este însă la magnitudinea acestui fenomen. Important este ca sistemul implementat să prevină cazurile de fraudă înainte ca acestea să se producă, astfel încât să nu ajungem la momentul constatării. Autoritatea Electorală Permanentă susține informatizarea secțiilor de votare şi educarea electoratului prin campanii bine puse la punct. Aceste două acțiuni ar contribui la diminuarea fenomenului și la reducerea efectelor acestuia mai mult decât acțiunile întreprinse în prezent de genul verificării listelor electorale utilizate în secțiile de votare. Spre exemplu, Autoritatea Electorală Permanentă a verificat listele electorale utilizate în secțiile de votare la alegerile pentru Parlamentul European din 2009 și referendumul național din 2012. În toate cazurile, Autoritatea Electorală Permanentă a identificat cazuri posibile de vot multiplu, fără a ști cu certitudine dacă acestea sunt reale sau nu. Caracterul inutil al acțiunii era dat și de faptul că la data finalizării verificărilor procesele electorale erau de mult încheiate și validate, astfel încât, chiar dacă Autoritatea Electorală Permanentă ar fi descoperit o fraudă electorală de proporții, această constatare nu ar fi avut efect asupra valabilității alegerilor sau referendumului. Personal propun și susțin informatizarea secțiilor de votare la nivel național. Registrul electoral a fost primul pas în această direcție, iar beneficiile sunt multiple, de la creșterea vitezei procesului de votare, monitorizarea prezenței la vot cu maximă acuratețe și până la completarea corectă a proceselor-verbale de centralizare a rezultatelor votării. A venit momentul ca toți factorii politici să ia o decizie fermă în acest sens. România are nevoie să dezvolte acest sistem la nivel național, lucru care va duce la creșterea transparenței și a încrederii cetățenilor, dar și a actorilor politici în procesul electoral din România. Implementarea pe care o propunem este una etapizată și presupune să începem în municipiul București, aici unde pot fi identificate soluții tehnice variate. Dovada că acest sistem previne votul ilegal, în loc să îl constate, o avem din proiectul-pilot derulat de Autoritatea Electorală Permanentă în anii 2010 și 2011, în cadrul alegerilor parțiale pentru Camera Deputaților. Astfel, în vederea semnalării tentativelor de vot ilegal, proiectul pilot s-a bazat pe un sistem informatic care asigura colectarea într-o bază de date centrală a CNP-urilor alegătorilor care şi-au exprimat dreptul de vot şi verificarea existenței CNP-urilor alegătorilor în Registrul electoral corespunzător colegiului respectiv. Practic, în fiecare secţie de votare a existat un calculator conectat la o reţea naţională.   Votul electronic şi votul prin corespondenţă sunt potrivite şi utile pentru România? Care ar fi avantajele şi dezavantajele lor în cazul României?   Niciuna dintre cele două modalități de exercitare a votului nu oferă garanții asupra respectării secretului votului, iar aceasta nu este concluzia mea, ci a tuturor experților din domeniul electoral. Subiectul votului electronic și al votului prin corespondență este unul asupra căruia decidenții politici trebuie să reflecteze, să dezbată și să decidă. Noi, ca experți, suntem aici și punem la dispoziție datele obiective în privința acestui subiect. Decizia însă le aparține reprezentanților mediului politic.   România va găzdui două evenimente importante cu tematica electorală. Despre ce este vorba?   Într-adevăr, am preluat în luna septembrie a acestui an preşedinţia Asociaţiei Oficialilor Electorali Europeni (ACEEEO), câştigată ca urmare a votului membrilor Asociaţiei. Acest lucru nu ar fi fost însă posibil dacă nu aș fi avut în spate 125 de oameni, adică tot personalul Autorităţii Electorale Permanente. Ducem o luptă continuă pentru susținerea obiectivelor propuse pe plan intern și extern. Preşedinţia acestui organism nu este doar un titlu de decor, dacă pot spune aşa, ea presupune o amplă şi activă implicare atât a mea, cât şi a Autorităţii Electorale Permanente la nivel regional şi internaţional. Din această categorie fac parte și cele două evenimente pe care le găzduim în anul 2014, respectiv reuniunea Comitetului Executiv şi Conferinţa Anuală a ACEEEO. Acestea reprezintă o formă de recunoaștere a valorilor instituțiilor țării noastre pe plan extern, iar succesul organizării, ca urmare a sprijinului pe care contăm și suntem convinși că îl vom primi din partea instituțiilor statului, nu va face decât să sublinieze profesionalismul și valoarea instituțiilor române în cadrul unor instanțe internaționale. Faptul că cei mai importanți experți din domeniul electoral, reprezentanții celor mai prestigioase instituții din domeniu și companiile cu preocupări în domeniu vor veni în România va însemna un mare câștig pentru țara noastră, atât din punct de vedere economic, profesional, dar și pe linie de imagine.   Interviu realizat de Marius Avram, reporter la “Transilvania Reporter”