Președintele AEP: Secția de votare nu e ghișeu. La vot revii abia peste 5 ani

Ministerul de Externe este singurul abilitat de lege să stabilească, prin ordin de ministru, secțiile de votare din străinătate, iar BEC a emis o hotărâre explicită în acest sens, declară Ana Maria Pătru, președintele Autoritarii Electorale Permanente.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Ziare.com, președintele AEP vorbește despre organizarea alegerilor prezidențiale și dezvăluie că a discutat cu colaboratori externi ai AEP, iar aceștia au fost uimiți de faptul că au existat români cărora li s-a trântit ușa în nas după ce au stat ore în șir la coadă la secțiile de votare din diaspora.

„Există momente în care invocarea unor texte de lege este similară cu refuzul asumării responsabilității”, subliniază președintele AEP.
Cu ce s-a ocupat Autoritatea Electorală Permanentă în timpul alegerilor prezidențiale? Unii s-au întrebat de ce nu ați rezolvat dvs. problemele apărute la votul în diaspora. Ce le răspundeți?
Autoritatea Electorală Permanentă nu a ieșit public să caute sau să anunțe vinovații pentru o situație sau alta, dar asta nu înseamnă că a stat pe margine și a așteptat terminarea alegerilor. Instituțiile statului funcționează în baza unor legi, iar atribuțiile noastre sunt limitate, spre exemplu în ceea ce privește organizarea secțiilor de votare din străinătate.

Reamintesc însă că încă din anii trecuți noi am elaborat proiecte legislative care puteau reglementa astfel de probleme. De exemplu, propunerea noastră de Cod electoral prevede organizarea de secții de votare în afara granițelor României la cererea unui număr de cel puțin 100 de alegători.

Dar AEP nu are drept de inițiativă legislativă, așa că am înaintat acest proiect Parlamentului încă din anul 2011. El este încă în dezbatere publică pe platforma noastră online și facem în mod repetat apel la parlamentari să ia în calcul adoptarea unui Cod electoral care să uniformizeze cadrul legal pentru toate tipurile de alegeri. Noi am spus în repetate rânduri și susținem și acum că se impun modificări în legislația electorală.

Revenind la întrebare, AEP și-a îndeplinit atribuțiile în totalitate pe parcursul desfășurării alegerilor. Astfel, Registrul Electoral, sistem în care fiecare cetățean cu drept de vot își regăsește secția de votare la care a fost arondat, a fost un real succes. Pe parcursul celor două zile de alegeri, 2 și 16 noiembrie, am înregistrat un număr record de interogări pe interfața online a Registrului electoral.

Totodată, acest instrument reprezintă un pas important în procesul de prevenire și combatere a oricărei forme de fraudă la vot. Practic, sistemul în baza căruia au fost tipărite copiile de pe listele electorale permanente a fost administrat de AEP, iar monitorizarea activităților lui specifice reprezintă o altă parte a muncii depuse de colegii mei.

De asemenea, tot noi ne-am ocupat de eliberarea adeverințelor necesare acreditării observatorilor interni și internaționali și ai mass-media, de instruirea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și am organizat campanii de informare a alegatorilor.
AEP centralizează și datele legate de finanțarea campaniilor electorale și tot echipa noastră va realiza controalele necesare. Sunt sancțiuni care trebuie aplicate și una dintre situații este cunoscuta de mass-media, respectiv sesizările privind afișajul electoral.

Conducerea AEP a făcut parte și a avut drept de vot în Biroul Electoral Central, iar personalul AEP a avut responsabilitatea ca în această perioadă să susțină operativitatea BEC – redactarea documentelor, stenografierea ședințelor, verificarea dosarelor – toate activitățile și munca de bază sunt realizate de echipa AEP. Deși sunt lucruri nu tocmai vizibile, este un efort susținut pe care ni-l asumam cu toții în perioadele electorale.

Ați menționat Registrul Electoral. Cât de mult a contat implementarea lui și modificarea procedurii de preluare a datelor de prezență la vot în prevenirea fraudelor? Am observat cu toții că la aceste alegeri informațiile au fost culese de BEC în format electronic și în timp real.
Vorbim de două lucruri diferite. La propunerea AEP, Guvernul, prin OUG nr.45/2014, a introdus obligativitatea ca toate birourile electorale ale secțiilor de votare să furnizeze, la intervale regulate, informații privind prezența la vot.

În acest fel a fost asigurat, în premieră, un grad de transparență a procesului electoral. Atât cetățenii, cât și partidele politice, mass-media și organizațiile neguvernamentale au avut acces la aceste date care pot indica în timp util eventualele fraude electorale.

Ne-am dorit foarte mult să implementam acest sistem, pentru că este premergător unui alt proiect la care lucram de mulți ani. Succesul înregistrat acum și acuratețea informațiilor privind prezența la vot demonstrează faptul că în viitorul apropiat vom putea informatiza secțiile de votare. Prin intermediul calculatoarelor din secțiile de votare conectate la Registrul electoral, vom putea vedea în timp real cine a votat și astfel vom preveni votul ilegal. Dar și aici este nevoie de voință politică și de sprijinul Legislativului.

Pe de altă parte, introducerea Registrului electoral a facilitat un mai mare control al operațiunilor făcute de primari în listele electorale permanente. De aici un întreg lanț de beneficii. Și nu vorbim de un sistem complex, ci efectiv de un calculator conectat la Internet.

Totuși, aceste alegeri au fost puternic marcate de problemele din diaspora. Cine organizează alegerile în secțiile din străinătate, BEC sau Ministerul de Externe, pentru că declarațiile publice au fost contradictorii. Puteau fi prevenite problemele din diaspora?
Legile în vigoare abilitează exclusiv Ministerul de Externe să stabilească prin ordin de ministru secțiile de votare din străinătate. BEC asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii electorale, dar nu își poate extinde competența dincolo de limitele legale.

Cât despre prevenirea situației, nu cunoaștem datele pe care le-a avut la dispoziție MAE și nici criteriile în baza cărora a stabilit secțiile de votare din străinătate.
Puteau fi înființate noi secții de votare în diaspora între cele două tururi de scrutin prezidențial? Dacă da, care erau pașii legali ce trebuiau făcuți astfel încât să nu existe riscul invalidării alegerilor?

Există o bază legală clarificată de BEC prin Hotărârea nr.4/2014. În ceea ce privește riscul invalidării, cred că doar Curtea Constituțională ar putea spune cu certitudine dacă înființarea de noi secții de votare în străinătate ar fi dus la anularea alegerilor.
În cele două zile de vot s-a cerut și prelungirea programului în secțiile din diaspora. Era posibil? Cine putea lua o asemenea decizie?

La secția de votare nu este ca la un ghișeu, unde dacă s-a terminat programul toată lumea pleacă acasă, iar tu ești nevoit să revii a doua zi. La vot revii abia peste 5 ani (în cazul alegerilor pentru președintele României).

Legea prevede că accesul alegatorilor în sala de vot se face în serii corespunzătoare numărului cabinelor, deci la ora 21 doar cei care sunt în secție pot vota. Eu cred ca BEC nu ar fi ieșit din legalitate dacă ar fi stabilit că toate persoanele care s-au prezentat la sediul secției de votare înainte de ora 21 pot vota.

Pe de altă parte, cred că putem vorbi de o lacună legislativă. Experiențele avute cu secțiile de votare din străinătate nu au fost anticipate de legiuitor.

Am discutat acest aspect atât în cadrul AEP, cât și cu mai mulți colaboratori externi ai instituției. Niciunul dintre ei nu a mai întâlnit situații în care alegătorii să se prezinte la vot, să stea la coada o zi întreagă pentru a vota, iar la ora 21 să li se închidă ușa în nas. Există momente în care invocarea unor texte de lege este similară cu refuzul asumării responsabilității.

Susțineți introducerea votului electronic și a votului prin corespondența? Cine ar fi responsabil de corectitudinea rezultatelor în acest caz?

Votul electronic a făcut obiectul unui studiu al AEP în perioada 2005-2007, iar concluziile au fost făcute publice. În 2011, împreună cu Ministerul de Externe, colegii mei au scris un proiect de lege privind votul prin corespondență, însă din păcate acesta nu a avut finalitate.
Aș vrea să fac o precizare. Cei mai mulți acuza problema fraudării și imposibilitatea garantării secretului și libertății votului prin corespondență sau prin mijloace electronice, de la distanță. Nu există metodă de vot perfectă, care să fie impermeabila la fraudă. Nu există metode pentru a garanta că votul transmis prin corespondență sau online aparține 100% alegătorului care trebuia să voteze în acea modalitate.

Dar nici nu se poate porni de la prezumția că alegătorii care votează prin corespondență și-au vândut voturile sau că au lăsat alte persoane să decidă în locul lor. Cred că votul prin corespondență sau electronic de la distanța este o opțiune politică ce trebuie dezbătută la pachet cu toate vulnerabilitățile aferente.

În acest sens, AEP pune la dispoziția decidenților politici o evaluare a acestor metode de vot și propuneri de politici publice pentru modalitatea de operaționalizare și implementare a lor.

Chiar dacă numărul lor s-a redus, și de această dată au apărut nume de persoane decedate pe listele electorale. Cum vor fi sancționați cei vinovați de această situație?

Prezența persoanelor decedate pe listele electorale ne-a fost semnalată și nouă. Putem spune că după implementarea proiectului Registrul electoral, acest lucru se mai întâmplă doar atunci când primarul nu are un act de deces în baza căruia să procedeze la radierea alegătorului decedat.
Desigur, există și varianta în care prezența unei persoane decedate pe listele electorale permanente este cauzată de lipsa de operativitate a autorităților locale. O astfel de neglijență este sancționata de AEP cu amenda de la 1.000 la 2.500 de lei.

În cifre aș putea să vă spun că AEP a aplicat numai în lunile august și septembrie ale acestui an 119, respectiv 366 de sancțiuni pentru nerespectarea regimului juridic al Registrului electoral și al listelor electorale permanente. Iar controalele noastre au loc atât în perioade electorale, cât și atunci când nu avem alegeri.