Raport privind indicele democrației: România a primit cel mai bun punctaj la capitolul ”Procese electorale și pluralism”

Raport privind indicele democrației: România a primit cel mai bun punctaj la capitolul ”Procese electorale și pluralism”

1910

 

Raportul privind indicele democrației pe anul 2017, realizat de Economist Intelligence Unit, relevă că România a înregistrat cel mai bun punctaj la indicatorul „Procese electorale și pluralism”, respectiv 9,17 pe o scară de la 0 la 10.

La același indicator, în anul 2016, când au avut loc alegerile generale locale și parlamentare, țara noastră a fost cotată cu 9,97.

Pentru ceilalți indicatori ai democrației din România, Economist Intelligence Unit a acordat următorul punctaj:

  • funcționarea guvernului – 5, 71
  • participare politică – 5
  • cultură politică – 4,38
  • libertăți civile – 7,94

Din perspectiva indicelui general al democrației, țara noastră ocupă locul 64 în lume și locul 11 în Europa de Est, cu un punctaj de 6,44, în scădere cu trei locuri față de anul precedent. Acest punctaj general plasează România în categoria țărilor cu „democrație deficientă”. Din rândul acestor țări, în ceea ce privește criteriul „Procese electorale și pluralism”, cel mai mare punctaj – de 9,58 – a fost înregistrat de Estonia, Cehia, Slovenia, Lituania și Slovacia. La același capitol, un punctaj similar cu cel al României au mai primit Statele Unite ale Americii, Botswana, Israel, Coreea de Sud, Cipru, Jamaica, India, Argentina, Columbia, Mongolia, Peru, El Salvador, Suriname, Filipine, Bulgaria, Polonia și Croația.

Indicele democrației al Economist Intelligence Unit este un raport anual care vizează un număr de 167 de țări în care sunt studiate cinci categorii generale: procese electorale și pluralism, libertăți civile, funcționarea guvernului, participare politică și cultură politică.

Ţările cu punctaj peste 8 sunt considerate “democraţii depline”. În a doua categorie sunt “democraţiile deficiente” – ţările care organizează alegeri libere şi corecte (chiar dacă există probleme, precum încălcarea libertăţii presei), iar drepturile civice fundamentale sunt respectate. Cu toate acestea, există vulnerabilităţi în alte aspecte ale democraţiei, inclusiv probleme privind sistemul de guvernare, cultura politică subdezvoltată şi niveluri scăzute de participare politică. În categoria a treia sunt “regimurile hibride”, iar în a patra “regimurile autoritariste”.

În anul 2017, raportul clasează pe primele locuri în ierarhia privind starea democraţiei Norvegia, Islanda, Suedia, Noua Zeelandă şi Danemarca. Alte “democraţii depline” sunt Irlanda, Australia, Canada, Finlanda, Elveţia, Olanda, Luxemburg, Germania, Marea Britanie, Spania, Austria şi Uruguay.

Statele Unite ocupă poziţia 21, fiind “democraţie deficientă”, în aceeaşi categorie cu România, Franţa, Italia, Israel, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Chile, Polonia, Belgia şi numeroase alte ţări.

Republica Moldova este considerată regim democratic “hibrid”, la fel ca ţări precum Albania, Turcia, Georgia, Liberia, Bolivia şi Maroc.

Ţări precum China, Belarus, Venezuela, Irak, Afganistan, Rusia, Arabia Saudită, Sudan, Libia şi Iran sunt considerate “regimuri autoritariste”.

Alte articole: