Ana Maria Pătru, preşedintele AEP: ”Vrem să revoluționăm managementul electoral, avem nevoie de sprijinul societății civile și de experți electorali”

 

Interviu acordat site-ului de analiză politică politcscan.ro de către președintele Autorității Electorale Permanente, doamna Ana Maria Pătru (17 februarie 2016)

 

Reporter: După modificarea legislației electorale, auzim tot mai des, inclusiv din partea guvernului, că Autoritatea Electorală Permanentă are atribuții și responsabilități sporite în organizarea alegerilor. Despre ce este vorba?

 

Ana Maria Pătru: Într-adevăr, potrivit noii legislații electorale, Autoritatea Electorală Permanentă are atribuții sporite. Însă, pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor, instituția noastră se bazează pe parteneriatul cu Guvernul României. Acest parteneriat presupune colaborare, dar și împărțirea responsabilităților, fapt subliniat recent și de premierul Dacian Cioloș, cu ocazia ultimului discurs în fața Parlamentului. În acest an electoral, AEP gestionează două mari proiecte, care, în opinia noastră,  revoluționează managementul electoral: Corpul experților electorali și Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. Sunt proiecte pe care le-am gândit cu mult timp în urmă și care vor contribui decisiv la corectitudinea și transparența proceselor electorale. Din acest punct de vedere, anul electoral 2016 va fi unul de cotitură pentru alegerile din România și un test atât pentru autorități, cât și alegători.

 

Să vorbim despre Corpul experților electorali. Ce este, de fapt, acest organism și ce rol are în alegeri?

 

Corpul experților electorali este o bază de date creată și administrată de AEP, din care vor fi desemnați prin tragere la sorți președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora. Pentru noi este foarte importantă transparența în desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora și de aceea am optat pentru tragerea la sorți computerizată. Vrem să eliminăm, astfel, orice suspiciune care exista anterior în legătură cu acest subiect.

 

În ce stadiu vă aflați cu înființarea Corpului experților electorali?

 

Dacă ne raportăm la numărul de solicitări de admitere în Corpul experților electorali primite până la acest moment, putem afirma că demersul nostru a fost recepționat, iar cetățenii înțeleg și își asumă rolul și importanța pe care o au în asigurarea unui proces electoral transparent și corect. Primim în continuare un număr mare de cereri și, în paralel, le procesăm pe cele care au ajuns la noi.

Până la data de 16 februarie, au fost înregistrate  la nivel național 28.052 de cereri din partea persoanelor care doresc să facă parte din Corpul experților electorali, în condițiile în care, pentru cele 18.597 de secții de votare existente, este nevoie de 37.194 de experți electorali.

Aceasta este o sumă minimă, pentru că trebuie luate în calcul și rezervele necesare pentru aceste funcții. Pe de altă parte, nu putem să ignorăm faptul că în 798 de localități nu există, la această oră, nicio cerere pentru Corpul experților electorali. De aceea, facem din nou apel la cetățeni să se implice în număr mai mare în organizarea și desfășurarea alegerilor. Noi așteptăm cererile lor până  cel mai  târziu cu 45 de zile înainte de data alegerilor.

 

Cum poate intra un cetățean în Corpul experților electorali?

 

Pentru cetățean, procedura este simplă și transparentă. În cazul în care a exercitat anterior funcția de președinte al biroului electoral al unei secții de votare sau locțiitor al acestuia, trebuie să transmită o solicitare scrisă, însoțită de o copie a actului de identitate și a documentului care atestă studiile absolvite, medii sau superioare. Aici intervine AEP, care verifică fiecare solicitare, consultă bazele de date privind activitatea solicitanților în cadrul scrutinelor anterioare și în cele din urmă avizează favorabil sau nefavorabil cererile. Cea de-a doua modalitate de admitere în Corpul experților electorali este pe bază de examen și se aplică în cazul persoanelor care nu au exercitat anterior funcția de președinte al biroului electoral al secției de votare sau locțiitor al acestuia. Vreau să precizez că examenul este o simplă testare a cunoștințelor privind legislația electorală. Sunt testate, de fapt, chestiuni de bun simț pe care trebuie să le cunoască orice președinte al  unui birou electoral al secției de votare.

 

Cel de-al doilea proiect al AEP vizează informatizarea secțiilor de votare. Ce garanții avem că acest lucru se va întâmpla efectiv și că sistemul informatic nu va da rateuri, așa cum se întâmplă, de exemplu, cu cardul de sănătate?

 

Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal va funcționa la alegerile locale – primele, de altfel, la care va fi folosită această aplicație informatică. Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, asigură măsurile pentru implementarea sistemului informatic. Aplicația a fost creată și testată, au fost achiziționate tabletele, iar selecția și instruirea operatorilor de calculator ai secțiilor de votare este în plină desfășurare. Cât privește riscul unor disfuncționalități ale sistemului, acesta nu poate fi exclus în totalitate din discuție, la fel ca în cazul oricărei noi aplicații informatice, dar sunt gândite soluții de rezervă pentru astfel de situații. În orice caz, o eventuală disfuncționalitate a sistemului nu duce la suspendarea procesului de votare, acesta continuă prin procedurile clasice, iar când defecțiunea este remediată, toate datele scrise de mână sunt introduse de către operator în sistem.

 

Ce înseamnă, pentru un simplu cetățean, faptul că secțiile de votare vor fi informatizate?

 

În primul rând, alegătorul trebuie să știe că prima persoană cu care va interacționa în secția de votare va fi operatorul de calculator, căruia trebuie să-i prezinte actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa. Operatorul înscrie codul numeric personal în sistem, iar acesta va semnala dacă respectivul alegător a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă și-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondat la altă secţie de votare, dacă a mai votat la același scrutin. În funcție de informațiile furnizate de sistemul informatic, președintele secției de votare ia măsurile care se impun. Cei care nu au drept de vot sunt opriți de la votare, cei care sunt arondați la altă secție de votare sunt îndrumați să voteze la respectiva secție.După cum vedeți, sistemul informatic împiedică atât votul ilegal, cât și tentativa și acesta este un argument esențial pentru încrederea cetățeanului în corectitudinea alegerilor. În plus, utilizarea acestui sistem informatic ne ajută să avem în timp real informații privind prezența la vot, iar acestea sunt date sunt certe, nu estimative.

 

Spuneți că aveți infrastructura pentru acest sistem informatic, dar este nevoie de foarte mulți operatori de calculator. Cum stați la acest capitol?

 

Avem nevoie de 23.637 de operatori. Până acum, s-au înscris 31.121 de persoane, dintre care 19.597 au fost admise și 861 respinse. Din păcate, există 763 de localități în care nu a fost atins necesarul de operatori de calculator ai secțiilor de votare. Dar și în acest caz mai avem timp să asigurăm necesarul. În premieră în România, începând cu alegerile locale, cheltuielile de campanie electorală vor fi decontate din bugetul de stat.

 

Va elimina aceasta finanțarea ocultă și opulența afișată în campania unor competitori politici?

 

Rațiunea pentru care s-au modificat normele legale privind finanțarea campaniilor electorale a fost aceea de a oferi șanse egale tuturor competitorilor și de a asigura o transparență totală în ceea ce privește sursele de finanțare a campaniei electorale și cheltuielile electorale. Candidații și partidele politice își finanțează campania electorală numai din sursele stabilite de lege și numai între anumite limite. Totodată, legea stabilește până la detaliu ce tipuri de cheltuieli electorale pot fi făcute și în ce cuantum. Cât despre campaniile opulente la care v-ați referit, soluția o dă tot legea, potrivit căreia cheltuielile electorale nu pot depăşi contribuţiile pentru campania electorală.

 

Și ce garanții avem că partidele și candidații vor respecta aceste prevederi?

 

Toate operaţiunile financiare efectuate de candidaţi şi partide politice se realizează prin conturi bancare deschise special pentru campania electorală, prin intermediul mandatarilor financiari. După alegeri, cererile de rambursare trebuie însoțite de documente justificative, verificate de Autoritatea Electorală Permanentă, dar și de Curtea de Conturi. Cei care încalcă normele legale privind sursele de finanțare și de cheltuielile electorale nu beneficiază de rambursări și, în plus, sunt amendați, iar sumele cheltuite cu încălcarea legii se confiscă și se fac venit la bugetul statului.  În legătură cu rambursarea cheltuielilor electorale de către AEP, mai trebuie precizat că primesc aceste rambursări doar competitorii care respectă două condiții cumulate: obținerea unui anumit număr de voturi la nivel național sau de circumscripție și respectarea tuturor prevederilor legale privind finanțarea campaniei electorale. Cred că o discuție mai detaliată pe această temă este oportună după alegeri, când vom avea o radiografie completă a cererilor de rambursare și a cheltuielilor electorale.