Ana Maria Pătru, preşedintele AEP: În diaspora, se vor deschide secţii de votare pentru 100 de alegători. Votul multiplu va fi imposibil în 2016

 

Interviu acordat ziarului ”Adevărul” de președintele Autorității Electorale Permanente, doamna Ana Maria Pătru (22 ianuarie 2016)

 
Adevărul: Anul acesta sunt programate două rânduri de alegeri: locale şi parlamentare. Aţi propus Guvernului o dată pentru alegerile locale?
 
Ana Maria Pătru : În luna iunie, cel mai probabil în data de 5, alegătorii vor putea să-şi aleagă primarii, consiliile locale şi consiliile judeţene. Preşedinţii consiliilor judeţene nu vor mai fi desemnaţi de către cetăţeni, ci de către consiliile judeţene, conform practicii de până în anul 2008. Vreau să mai meţionez un lucru important: la aceste alegeri, în funcţia de primar pot fi aleşi şi cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene.
Apoi, la sfârşitul anului, cel mai probabil în data de 4 decembrie sau 11 decembrie, alegătorii vor putea să-şi aleagă reprezentanţii în Parlament. Trebuie ştiut că modul de desemnare a acestora a fost modificat, în sensul că s-a renunţat la scrutinul uninominal şi s-a revenit la scrutinul de listă, cetăţenii urmând să voteze liste de candidaţi şi nu candidaturi individuale. Bineînţeles, pot fi înregistrate şi candidaturi independente.
 

Să începem cu alegerile locale. Din perspectiva alegătorului, sunt câteva noutăţi pentru acest scrutin.

 
Principala noutate a acestor alegeri va fi utilizarea în premieră a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Practic, tentativele de fraudare prin vot multiplu vor fi imposibile şi va fi asigurată o informare exactă şi în timp real cu privire la prezenţa la urne. Acest sistem a fost gândit şi creat pentru a creşte încrederea alegătorilor în procesul electoral.
 

Practic, cum funcţionează acest sistem?
 
În ziua scrutinului, în fiecare secţie de votare va exista cel puţin o tabletă electronică. Când intră în secţia de votare, alegătorul va fi îndrumat către persoana care operează tableta conectată la Internet, denumită de lege operator de calculator. Această persoană îi va cere actul de identitate pentru a-i prelua codul numeric personal într-o bază de date electronică cu votanţi. Propriu-zis, actul de identitate va fi fotografiat cu ajutorul tabletei, iar codul numeric personal va fi transmis automat într-o aplicaţie informatică pentru a fi verificat. Ulterior, procedura de votare este cea clasică, alegătorul urmând să semneze în lista electorală, să primească buletinele de vot şi stampila, să îşi exprime opţiunea în cabina de vot şi să introducă buletinele de vot în urmă.
 
Fiecare alegător va putea vota numai în localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, la secţia de votare unde a fost arondată strada unde locuieşte. În toate cazurile, alegătorii mai trebuie să fie conştienţi de faptul că vor putea vota numai în baza unui act de identitate valabil. Mai mult, AEP a pus la dispoziţia cetăţenilor o aplicaţie informatică pe site-ul www.registrulelectoral.ro, în care aceştia pot verifica unde vor vota atât la alegerile locale, cât şi la alegerile parlamentare.
 
Un alt element de noutate îl constituie înfiinţarea Corpului experţilor electorali, o evidenţă a preşedinţilor secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, creată şi administrată de AEP. Detaliile privind procedura de includere în Corpul experţilor electorali pot fi găsite pe site-ul AEP, pe pagina de Facebook şi pe canalul nostru de Youtube.

 
În acest moment, se dezbate în spaţiul public dacă e oportun sau nu să se modifice legea electorală, astfel încât să avem alegeri în două tururi de scrutin. Care este poziţia AEP?
 
Legea nr.115/2015 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale spune foarte clar că primarii vor fi aleşi într-un singur tur. Iar legea reflectă voinţa politică a majorităţii parlamentare. Legea fiind adoptată în această formă, AEP şi celelalte instituţii implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale trebuie să aplice strict prevederile actului normativ în vigoare. Dacă este bine sau nu să fie aleşi primarii într-un tur, aceasta este o altă temă de discuţie, în cadrul căreia rolul AEP este să prezinte argumente pro şi contra, exemple de reglementări şi practici din alte ţări, recomandări ale Comisiei de la Veneţia, care nu se pot substitui deciziei politice.

 
PNL a cerut modificarea legii prin ordonanţă de urgenţă. Ce-ar trebui să facă Dacian Cioloş?
 
Premierul a răspuns deja că legea reflectă voinţa parlamentară.

 
Să trecem la alegerile parlamentare. Ce noutăţi aduce legea electorală pentru alegătorii din ţară?
 
În plus faţă de ce am menţionat referitor la alegerile locale, aş adăuga un aspect nou şi foarte important pentru alegătorii din ţară. În situaţia în care în ziua alegerilor parlamentare se află într-o altă localitate din ţară decât cea de domiciliu sau reşedinţă, vor putea vota numai dacă aceasta se află în acelaşi judeţ. Dacă în ziua votării alegătorul nu se va afla în judeţul de domiciliu sau de reşedinţă, nu va putea vota.

 
Alegerile parlamentare vor implica şi cetăţenii din diaspora.
 
Faţă de alegerile precedente, am încercat să facilităm dreptul la vot pentru românii din diaspora. Astfel, alegătorii din străinătate au la îndemână trei opţiuni de vot. Opţiunea tradiţională: să meargă, la fel ca până acum, la ambasada sau consulatul României din ţara unde locuiesc şi să voteze acolo. În acest caz, însă, nimeni nu poate garanta că alegătorii din străinătate nu vor sta la aceleaşi cozi ca în noiembrie 2014.

 
Atunci ce le sugeraţi?
 
O altă opţiune a alegătorului din străinătate, care presupune un efort anterior minim, este să voteze la o secţie de votare din localitatea unde locuieşte sau dintr-o localitate apropiată. În acest caz, alegătorul poate fi sigur că nu va sta la coadă. Pentru a putea beneficia de această facilitate, începând cu data de 1 aprilie până la începutul lunii septembrie 2016, alegătorul din străinătate trebuie să transmită prin poştă ori să depună la misiunea diplomatică sau oficiul consular o cerere pentru înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa. Deci are la dispoziţie cinci luni pentru a se înscrie în Registrul electoral.

 
Nu e mai uşor ca Guvernul să deschidă mai multe secţii de vot în străinătate?

 
Am reglementat şi acest lucru. La viitoarele alegeri parlamentare, AEP va fi cea care va comunica MAE localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare şi numărul acestora. Apoi va stabili, prin hotărâre, sediile secţiilor de votare, cu avizul MAE. Legea prevede că, alături de secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile şi secţiile consulare, institutele culturale din străinătate, se vor organiza secţii de votare pentru localităţile sau grupurile de localităţi unde îşi au domiciliul sau reşedinţa, potrivit Registrului electoral, cel puţin 100 de alegători. Pentru aceste cazuri, numărul alegătorilor care vor fi arondaţi unei secţii nu va putea depăşi 2.000.

 
Deci dacă se înscriu cel puţin 100 de români cu drept de vot în Registrul Electoral într-o localitate din Spania, Italia sau alte ţări, veţi cere Guvernului să deschidă acolo o secţie de vot?
 
Da.

 
Mai rămâne a treia opţiune. Probabil, votul prin corespondenţă.

 
Da, a treia opţiune a alegătorului din străinătate este aceea de a vota prin corespondenţă. Şi în acest caz, începând cu data de 1 aprilie până la începutul lunii septembrie 2016, alegătorul din străinătate trebuie să transmită prin poştă ori să depună la misiunea diplomatică sau oficiul consular o cerere pentru înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea vot prin corespondenţă, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa. În toate cazurile, actul de identitate trebuie să fie valabil, nefiind acceptate actele de identitate expirate.

 
Deci este esenţial ca alegătorii din diaspora să se înscrie în Registrul electoral.

 
Este foarte important. Alegătorii care fac cereri de înscriere cu adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate în Registrul electoral vor avea secţii de votare mai aproape de locuinţă, costuri mai mici pentru deplasarea la sediul secţiei de votare şi nu vor mai sta la cozi. Aceştia vor fi înscrişi în lista electorală permanentă din străinătate şi vor fi radiaţi din lista electorală permanentă din ţară, ceea ce înseamnă că nu vor mai trebui să îşi facă griji că va vota cineva în locul lor. Mai mult, aceşti alegători vor beneficia de estimări corecte ale buletinelor de vot, cabinelor de vot şi urnelor de vot necesare în procesul de votare. Informaţiile privind secţiile de votare la care vor fi arondaţi alegătorii înscrişi cu adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate în Registrul electoral vor fi disponibile pe site-ul www.registrulelectoral.ro.

 
La alegerile prezidenţiale a ieşit mare scandal cu votul românilor din diaspora. DNA a deschis chiar un dosar. V-au solicitat procurorii documente?

 
AEP a predat procurorilor întreaga arhivă a Biroului Electoral Central (BEC). Alte date despre situaţia anchetei nu ştiu.

 
Pe lângă AEP şi Guvern, care se ocupă efectiv de organizarea secţiilor de vot, Poşta Română are o misiune dificilă la alegerile din toamnă.

 
Într-adevăr. Am încredere că Poşta se va achita de sarcini şi va livra plicurile cu buletinele de vot în timp util.

 
Cine este, de fapt, responsabil de organizarea alegerilor?

 
În organizarea alegerilor sunt implicate foarte multe autorităţi şi instituţii. Pe lângă Guvern şi AEP, mai sunt implicaţi prefecţii, primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, alte ministere şi organe de specialitate, fiecare cu rolul şi responsabilităţile sale. Guvernul stabileşte calendarul operaţiunilor electorale şi stabileşte măsurile tehnice şi cheltuielile necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor. Primarii împreună cu prefecţii asigură organizarea şi dotarea logistică a secţiilor de votare, iar Ministerul Afacerilor Interne asigură paza materialelor electorale şi a secţiilor de votare. Ministerul Afacerilor Externe asigură identificarea sediilor secţiilor de votare din străinătate şi dotarea logistică a acestora. AEP coordonează activităţile autorităţilor locale privind secţiile de votare şi evidenţa alegătorilor, asigură selecţia, evaluarea şi instruirea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi verifică finanţarea campaniei electorale. Totodată, Biroul Electoral Central, din care fac parte şi preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, asigură aplicarea şi interpretarea unitară a legii electorale. Pentru a ne da seama cu adevărat de complexitatea alegerilor locale şi parlamentare, pot să vă spun că în organizarea acestora sunt implicate peste 200.000 de persoane.

 
Alegerile de anul acest vor fi, dintr-o anumită perspectivă, cobai legislativ. Pentru prima dată, cheltuielile din campanie vor fi decontate de stat. Vor dispărea sacoşele cu bani negri?

 
Sperăm să dispară. Cert este că toate tranzacţiile se vor face prin bancă, fiecare competitor electoral va trebui să-şi deschidă un cont special. Totodată, legea prevede rambursarea cheltuielilor electorale, efectuate conform legii, competitorilor electorali care obţin un anumit număr de voturi. Rambursarea sumelor va fi efectuată de către AEP după încheierea procesului electoral numai pe baza documentelor justificative ale cheltuielilor electorale. Mai mult decât atât, dacă partidele politice folosesc alte surse de finanţare decât cele prevăzute de lege sau depăşesc limitele maxime ale cheltuielilor, competitorii electorali nu vor primi banii înapoi.